O nouă generaţie de absolvenţi ai Catedrei de Căi Ferate Drumuri şi Poduri din cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii Iaşi sunt la finalul cursurilor universitare. Toţi cei 45 de absolvenţi au fost prezenţi zilele trecute în Aula „Universităţii A.I. Cuza”, pentru a participa la cursul festiv. Alături de ei au fost cadrele didactice, rudele, prietenii, dar şi mulţi dintre absolvenţii anului trecut, cu toţii având parte de un moment emoţionant, imposibil de uitat.
De asemenea, în acelaşi cadru festiv, prof. univ. dr. ing. Constantin JANTEA a susţinut ultimul curs, deoarece urmează a trece în rândul pensionarilor. Tema aleasă a fost dedicată celor mai însemnate poduri ale României, iar prezentarea a fost una mai lejeră, cu un conţinut atractiv pentru toţi participanţii.
A urmat festivitatea de încheiere a cursurilor, moment în care fiecare absolvent a primit casca de protecţie a inginerului constructor. Desigur, nu au lipsit şi discursurile emoţionante, atât ale cadrelor didactice cât şi ale studenţilor. Spaţiul nu ne permite şi de aceea vom reda doar câteva dintre gândurile şi impresiile participanţilor la festivitate.
Prodecanul facultăţii, prof. univ. dr. ing. Vasile BOBOC, a susţinut în cuvântul său că „Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de drumuri din România trebuie să aibă un impact major pentru creşterea economică a ţării. Iar pentru dezvoltarea acestor proiecte responsabilii de mâine vor fi tinerii specialişti care pleacă astăzi de pe băncile facultăţii. De altfel, marea provocare a tinerilor specialişti români este să țină pasul cu evoluțiile rapide care au loc la nivel mondial în domeniul drumurilor. Am convingerea că tot bagajul de informaţii şi cunoştinţe acumulate de studenţii noştri sunt garanţia că şi în viitor vom avea specialişti care să înlocuiască cu brio generaţia noastră.”
De asemenea, îndrumătorul de an, prof. univ. dr. ing. Cristian COMISU, a trăit emoţiile despărţirii de studenţii coordonaţi de el şi a declarat că “Amplasată într-o zonă slab dezvoltată a României, Moldova are nevoie de dezvoltarea rapidă a infrastructurii rutiere, care să sprijine viitorul acestor tineri. Cursurile şi practica acestor studenţi au reprezentat momente esenţiale de pregătire şi mă bucur să constat că această generaţie este capabilă să realizeze marile proiecte de viitor. Ei au asimilat foarte multe cunoştinţe şi sunt dornici de a se implica atât în proiectarea cât şi construirea drumurilor, astfel încât Moldova să aibă o infrastructură rutieră sigură şi modernă, integrată în circuitul paneuropean”.
Şeful de promoţie, studentul Marius MOISĂ, a ţinut să felicite şi să mulţumească cadrelor didactice care au ajutat generaţii după generaţii să se împlinească profesional. “Mulţumesc profesorilor noştri, cei care ne-au deschis primul nostru drum şi ne sunt modele. Avem obligaţia de a construi poduri demne de toată munca pe care am depus-o în cei patru ani academici, poduri care să fie cu adevărat lucrări de artă. De asemenea, în numele colegilor mei şi ca şef de promoţie, exprim speranţa că proiectele noastre vor fi realizate cu maximă seriozitate, iar drumurile pe care le vom construi să fie aşezate pe fundaţii temeinice, de care să se mândrească generaţii întregi de drumari”.
Statisticile arată că salariile din domeniul construcţiilor sunt printre cele mai mici din economia românească, ceea ce a determinat o lipsă de atracţie a absolvenţilor de bacalaureat faţă de breasla drumarilor. Avem foarte multe exemple de tineri drumari implicaţi în proiecte foarte interesante de cercetare şi dezvoltare în timpul studiilor, dar care după aceea nu au parte de un sprijin consistent din partea autorităţilor şi guvernanţilor. De aceea, de foarte multe ori tinerii se pierd pe drumul dintre facultate şi producţie, ajungând să profeseze în cu totul alte domenii de activitate. Din discuţiile cu absolvenţii, am reuşit să surprindem cîteva dintre gândurile şi frământările din viaţa lor, acelea legate de viitorul breslei drumarilor. Am remarcat o prezenţă activă în cadrul echipei de organizare a cursului festiv a absolventului Matei POPA, care ne-a spus că “Am reuşit să asimilez cunoştinţe preţioase, profitând de avantajul prezenţei în corpul profesoral a unor renumiţi specialişti din domeniu, oameni deosebiţi care au ştiut să ne fie de multe ori mai mult decât dascăli. De acum înainte avem răspunderile pe umerii noştri, iar de seriozitatea cu care ne vom implica va depinde şi viitorul nostru. Desigur, îmi doresc să continui să învăţ, chiar să fac muncă de cercetare, deoarece am un model de urmat chiar în cadrul familiei mele. Sper că peste zece ani să ne revedem, iar fiecare coleg să arate că sunt membri ai breslei drumarilor şi nu implicaţi în alte meserii”.
Dintre cei 45 de studenţi doar şapte au fost fete, construcţiile de drumuri rămânând o meserie eminamente bărbătească. Una dintre absolventele pe care este foarte posibil să o vedem pe şantierele de infrastructură rutieră este Iustina ULEA, ne-a spus că „Este greu de spus cât voi câştiga ca absolvent de construcţii, depinde de proiectul pe care îl voi avea, dar cu siguranţă voi avea satisfacţia unor lucrări care să-mi poarte amprenta. Dacă vor fi căutaţi doar ingineri de Drumuri cu vechime mare, care să aibă experienţă, nu vom avea acces în breasla drumarilor. De altfel, sunt colegi care déjà sunt pregătiţi să plece în străinătate, în căutarea unui loc de muncă plătit corespunzător, indiferent de diploma pe care o au în buzunar. În ceea ce mă priveşte, având în vedere că am efectuat practica într-o firmă de proiectare şi consultanţă din Iaşi, îmi doresc şi am speranţa că voi profesa tot acolo. De altfel, m-am simţit foarte bine în acel colectiv, deoarece este format din tineri şi are rezultate foarte bune pe piaţa de specialitate”.
Sunt puţini tinerii care îmbrăţişează meseria de drumar, dovadă fiind numărul redus de absolvenţi care vor primi şi în acest an licenţa de CFDP-ist, cu mult mai puţin faţă de nevoile pieţei muncii din acest domeniu. Deşi este una dintre cele mai vechi meserii, în ultimul timp administratorii şi constructorii de drumuri au devenit pe nedrept stigmatizaţi şi blamaţi, ceea ce a determinat o slăbire a forţei breslei drumarilor şi podarilor, fără a fi apăraţi de cineva.
