Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România este în proces de modernizare cu ajutorul fondurilor europene. DJ 107I, sau Transapuseana, cum a fost denumit, traversează Munții Trascău, ramura sudică a Munților Apuseni, pe o lungime de aproape 80 de kilometri. Zona este una spectaculoasă din punct de vedere turistic și foarte puțin exploatată tocmai datorită stării în care se aflau căile de comunicație. Contractul de modernizare a fost semnat de Consiliul Județean Alba încă din 2019, dar timp de circa un an, lucrările au fost oprite pentru contractarea unui nou operator economic, după ce prima societate care a câștigat licitația nu a mai putut continua lucrările. Contractul a fost împărțit în două loturi și este cel mai mare ca valoare din România, în ceea ce privește modernizarea unui drum județean. Cifra actualizată a investiției este de aproximativ 300 de milioane de lei, adică 60 de milioane de euro, inclusiv TVA. Un procent de 85% din această sumă, aproximativ 52 de milioane de euro, reprezintă fonduri europene acordate prin Programul Operațional Regional. Recent, a fost recepționat primul lot al șoselei, în lungime de 43 de kilometri, între Aiud și limita comunei Ponor. Contractul a prevăzut și modernizarea unei străzi din municipiul Aiud, pe o lungime de peste doi kilometri, unde a fost amenajată și o pistă de biciclete. Al doilea lot are o lungime de 36,5 kilometri, între Ponor și comuna Bucium (DN 74,. Alba Iulia – Abrud) și va fi finalizat în a doua parte a anului 2024. „Termenul de finalizare este 15 septembrie, dar cred că va fi gata în 15 august. S-a ajuns cu asfaltul la kilometrul 67, deci ar mai fi doar 13 kilometri. Merge mai greu în această zonă, pentru că este nevoie de construirea a 13 podețe”, a spus Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliul Județean Alba și coordonator al contractului. Valoarea terenurilor s-a triplat Încă din perioada lucrărilor de modernizare pe lotul 1, zona a cunoscut un veritabil boom din punct de vedere turistic. Valoarea terenurilor s-a triplat, fiind construite cabane, case de vacanță sau chiar locuințe. Sunt oameni care se întorc în comunele de pe traseu, la proprietățile pe care le au aici, dar și persoane care cumpără teren pentru a-și construi case sau cabane. În plus, se adaugă creșterea mobilității locuitorilor, care până acum făceau 2-3 ore pe drumul de piatră și pământ pentru a ajunge la Alba Iulia. În cele trei comune care se află pe traseul drumului modernizat trăiesc, potrivit datelor de la recensământ, 1.548 de locuitori. Este vorba despre Râmeț (426 de locuitori), Ponor (475 de locuitori) și Mogoș (647 de locuitori). Drumul trece și prin comuna Bucium (1.272 de locuitori), dar în zona acesteia, aflată la capătul vestic al Transapusenei, șoseaua este asfaltată de peste 20 de ani. Zona este, de altfel, una dintre puținele din România unde se mai păstrează tradiția caselor acoperite cu paie. De-a lungul șoselei Transapuseana pot fi văzute și chiar vizitate o serie de astfel de construcții, vechi și de 100 de ani, multe fiind părăsite. Muzeul din Ponor Familia Cordea este interesată și de amenajarea unor locuri de cazare, care sunt foarte necesare în prezent. „Problema este lipsa forței de muncă. Majoritatea tinerilor au plecat. Este o problemă că vine omul și nu are ce să mănânce. Punctele gastronomice locale ar fi o soluție. Plus, ar trebui să fie mai multe cazări, chiar și pe la oameni pe acasă”, mai afirmă tânărul. În afară de autostrada A1 Sebeș-Turda, prin nodul rutier de la Aiud, cei care doresc să viziteze zona o pot face mergând și pe DN1. Din centrul municipiului Aiud se intră pe drumul județean DJ 107I, iar după circa 2 kilometri, în zona Aiudul de Sus, se face stânga, spre Pădurea Sloboda. Se poate ajunge pe Transapuseana și din DN 74, Alba Iulia-Abrud, în zona comunei Bucium. Între această localitate și Ponor se derulează, în continuare, lucrări, iar accesul este mai dificil. Atracții turistice în Munții Trascău Munții Trăscău reprezintă cea mai spectaculoasă unitate montană din zona Apusenilor. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă tocmai din complexitate și diversitate peisagistică. Un rol important îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreagă gamă de forme specifice. Călătorul ajuns la 1.000 de metri altitudine, pe creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe deosebită. În timp ce în nordul și în sudul Trascăului așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, în partea centrală a munților, satele și cătunele urcă până sus pe coama acestora, risipindu-se pe crestele munților.
Cheile Râmețului Cea mai înaltă culme montană este vârful Pleșa (1.285 de metri), unde se află și centrul civic al comunei Râmeț. În apropierea șoselei Transapuseana se află Cheile Mănăstirii, Cheile Râmețului, Piatra Cetii, Pădurea Sloboda. Mulți turiști urcă pe munte pentru a merge la cele trei mănăstiri aflate la Râmeț și Ponor. La o distanță de aproximativ 40 de kilometri de Aiud, la o altitudine de peste 1.300 de metri, pe versantul unui munte se află Mănăstirea Ponor. Este o mănăstire de monahi, în care accesul este permis doar bărbaților, fiind supranumită și „Athosul românesc”. La câţiva kilometri mai jos de mănăstirea de călugări există şi una de maici, în care pot intra doar femeile. Munții Apuseni, recomandați de CNN Alegerea Munților Apuseni ca destinație turistică este recomandată și de CNN, lucru care subliniază potențialul vast al României în ceea ce privește turismul montan și natura sălbatică. Jurnaliștii americani au întocmit o listă de recomandări pentru iubitorii de drumeții montane din Europa, iar printre celebrele lanțuri muntoase din Elveția, Italia sau Franța se află și Munții Apuseni din România. „Aceste drumeții de mai multe zile, care vă vor face să vă pierdeți mințile pe unele dintre cele mai bune trasee de lungă distanță din Europa, vă oferă șansa de a vă reconecta cu lumea, de a face exerciții fizice revigorante și de a vă bucura de momente de liniște în unele dintre cele mai frumoase peisaje ale continentului”, se precizează în documentarul CNN, difuzat în 13 mai 2024. Sursa: Libertatea
