Locuitorii din zona Talpa-Zamostea, din Nordul României, vor avea la dispoziție un pod nou, așteptat de aproape jumătate de veac. Lucrarea de artă va reprezintă legătura peste râul Siret, acolo unde au existat mai întâi punți și poduri din lemn. În perioada interbelică, în 1923, a fost ridicat un pod solid din piatră și lemn. De altfel, un singur picior de pod, cu o urmă de balustradă a mai supraviețuit din vechiul pod interbelic, după ce a fost distrus din rațiuni militare în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După război, în anul 1945, a fost construit un pod din lemn, după posibilitățile vremii, care a funcționat până în 1970, când a fost distrus de viiturile produse de ploile puternice din acel an. De atunci, oamenii au rămas izolați de apele Siretului, fiind nevoiți să înconjoare circa 17 – 20 de kilometri pentru a ajunge la destinație, în special la terenurile situate de o parte și de cealaltă a Siretului. Doar când este secetă, localnicii trec cu tractorul ori căruța prin apă, compensând astfel pierderile…
Nenumărate au fost demersurile de-a lungul timpului de peste jumătate de veac pentru reluarea refacerii podului de la Talpa – Zvoriștea. Abia în anul 1995, Consiliul Județean Suceava și Consiliul Județean Botoșani au promovat, de comun acord, obiectivul de investiție intitulat „Pod de beton armat peste râul Siret, pe drumul județean DJ 291K, km.7+220, comuna Zamostea, județul Suceava și comuna Talpa, județul Botoșani”. Conform unei înțelegeri între cei doi vecini, Consiliul Județean Botoșani trebuia să facă 52% din proiect, în timp ce Consiliul Județean Suceava 48%. Au urmat demersurile de achiziție și semnare a unui contract, constructorul ales fiind firma Cominco, care a fost desființată între timp. A urmat finanțarea și demararea lucrărilor, derulate însă anevoios, din cauza fondurilor insuficiente. Astfel, până în anul 2004, au fost executate lucrările de demolare elemente din beton armat ale podului vechi, deviere curs râu Siret, fundații (coloane Benotto) la o adâncime de 18 metri liniari, elevații pentru 5 pile și 2 culee, achiziționarea grinzilor pentru pod și amenajarea rampelor de acces.
În urma încercărilor de a relua lucrările în 2011 și în 2013, autoritățile au constatat că trebuie să reproiecteze anumite lucrări, să facă alte studii. Acum, după aproape încă un deceniu, toate acestea vor fi stabilite în urma unei expertize tehnice, deoarece se vede la o primă evaluare că grinzile aduse pentru a fi montate pe toți pilonii ridicați, sunt mâncate de rugină sau luate de viiturile din 2010, atunci când Siretul a ieșit din matcă. De asemenea, pentru continuarea lucrărilor, va fi realizată prin aceeași expertiză și certificarea stării tehnice a lucrărilor de infrastructură și suprastructură la podul în cauză. În funcție de recomandările din expertiză, vor fi continuate procedurile de achiziție publică privind elaborarea Studiului de fezabilitate, aprobare indicatori tehnico-economici, proiect tehnic și execuție lucrări.
Noul pod va fi construit la 11 metri în amonte de vechiul pod, cu o lungime de 216,35 metri și va avea 6 deschideri, fiecare având câte 36 de metri. Suprastructura va conține grinzi prefabricate, posttensionate cu tronsoane mari, cu înălțimea de 2,1 metri. Grinzile vor fi montate simplu rezemate pe infrastructură, iar partea carosabilă a podului va avea lățimea de 7,8 metri și două trotuare pietonale. Fundațiile pentru culee se vor realiza indirect prin intermediul coloanelor forate de Φ108 centimetri. Pentru fiecare culee sau pilă se vor folosi 6 coloane cu lungimea de 10-12 metri. Rampele de acces la pod totalizează 530 de metri, iar drumul va avea o lățime de 7 metri și 2 acostamente de câte 1 metru.
