Fildu de Jos este una dintre cele mai frumoase comune ale județului Sălaj, așezată în partea sudică a acestuia, la contactul Depresiunii Almașului cu Munții Meseșului și abruptul nordic al Depresiunii Huedin.
Valea șerpuitoare, ondulațiile din stânga și din dreapta ei, covorul multicolor al florilor așezate pe fondul verde al vegetației, conferă spațiului Fildan frumusețe și un farmec aparte, îmbogățit de casele înșirate sub coamele de deal. Găsim aici peisaje montane deosebite, cum sunt cele de la obârșia Almașului și de pe valea Peștera, monumente istorice și de arhitectură tradițională cum sunt: Porțile din stejar cu sculpturi specifice și, nu în ultimul rând, un potențial etno-folcloric bine păstrat, biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh”- datată în anul 1727 și înscrisă în patrimoniul cultural național, biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Fildu de Jos (1630), biserica reformată din Tetișu (sec. XIV).
În acest spațiu s-au plămădit satele Fildu de Jos, Fildu de Mijloc și Fildu de Sus. Alături de satul Tetișu (cea mai sudică localitate a județului), aceste 4 sate minunate alcătuiesc comuna Fildu de Jos. În această perioadă tot mai mulți turiști își îndreaptă pașii spre această minunată așezare, cu multe obiective atractive.
Pe lângă cadrul natural deosebit este nevoie și de condiții mai bune pentru acces și deplasare prin această așezare. Astfel, comuna Fildu de Jos se îndreaptă, deocamdatã cu pași timizi, spre valorificarea potențialului turistic, profitând din plin de oferta remarcabilă a zonei. De aceea, Primăria Fildu de Jos a dat recent decizia de începere a lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere, proiect aflat în derulare și finanțat prin AFIR. Investiția din fonduri europene cuprinde asfaltarea mai multor străzi adiacente și construirea unui pod în Fildu de Jos, obiective menite să faciliteze accesul mijloacelor de transport cu intervenție rapidă, al utilajelor de salubritate, dar și al localnicilor care trăiesc peste Valea Almașului.
„După finalizarea lucrărilor, vom avea o facilitate enormă pentru comunitate. Uneori, nici măcar mașina de salubritate nu putea ajunge la gospodării. Vorbim despre aproximativ 30 de familii care vor beneficia direct de acest proiect. Odată cu această investiție, cred că zona respectivă se va putea dezvolta, pentru că există terenuri unde se poate construi. Practic, deschidem drumul către noi investiții. Prin aceste programe venim în sprijinul tuturor locuitorilor din comună. Știm că aceste costuri sunt consistente și tocmai de aceea Primăria Fildu de Jos a încercat, an de an, să acceseze toate finanțările guvernamentale disponibile. Nu am neglijat nicio oportunitate, tocmai pentru ca oamenii să beneficieze de sprijin și să fie rezolvate aceste aspecte esențiale pentru proprietățile lor”, a spus Nicolae Albert, primarul comunei Fildu de Jos.
Începuturile istoriei fildanilor se pierde în negura vremii, dar se deduc prin diferite izvoare istorice. Îndeletnicirile păstrate până azi, din moși-strămoși, au fost: culegerea roadelor pământului, creșterea vitelor, practicarea unor meșteșuguri, prin toate urmărindu-se asigurarea hranei, deoarece pământul s-a dovedit a fi zgârcit, mai puțin roditor.
După cucerirea Daciei de către romani un drum de legătură dintre castrul de la Bologa și cel de la Bucium trecea peste teritoriul fildan, iar pe înălțimea Greabăn s-a descoperit urmele unui turn de veghe, un burgus roman.
La nord de Filduri, în hotarul Almașului s-a descoperit un indicator de distanță (miliarium), pe care se precizează 16 mii de pași de la satul Resulum (identificat cu satul Bologa).
Fildurile sub această denumire sunt menționate în documentele medievale începând cu anul 1249, termenii folosiți fiind următorii: “Terra Fyld”,”Vila Fyld”, “possesionis Fyld”, “possesiones valachales” (adică posesiuni românești, sate românești), “tres Vild” (trei Filduri), acestea fiind înscrise cu diferite grafii. Satul Tetișu (Ketesd- în maghiară) este menționat începând din 1332.
Nicolae Popovici
