Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași atrage atenția asupra costurilor generate de infrastructura rutieră deficitară și susține că realizarea integrală a Autostrăzii A8 ar putea reduce decalajul economic față de județul Cluj. În același timp, conectarea Moldovei de sud la vestul țării, prin Autostrada A13 Bacău–Brașov, este la fel de importantă pentru mediul de afaceri.
Iașul a ajuns al patrulea județ din România în ceea ce privește valoarea Produsului Intern Brut (PIB), deși nu beneficiază de o legătură directă la rețeaua de autostrăzi a țării. Performanța economică este cu atât mai importantă cu cât lipsa infrastructurii rutiere moderne continuă să reprezinte un obstacol în atragerea investițiilor și în dezvoltarea companiilor locale.
Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, consideră că județul ar putea recupera o parte din distanța economică față de Cluj dacă Autostrada A8, care va lega Moldova de Transilvania și de vestul țării, ar fi construită integral. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din relațiile comerciale ale Iașului, estimate la 2,5 miliarde de euro anual, sunt orientate către vestul Europei. În condițiile în care nu există o infrastructură rutieră de mare viteză, transportatorii sunt obligați să traverseze 126 de localități până la Oradea.
Această situație generează întârzieri, consum suplimentar de combustibil și costuri logistice mai mari. În opinia lui Butnariu, firmele care exportă ajung să suporte costuri suplimentare de transport de până la 15%, ceea ce le afectează competitivitatea pe piețele externe.
A8, o șansă de dezvoltare pentru întreaga Moldovă
Realizarea integrală a Autostrăzii A8 nu ar reprezenta un avantaj doar pentru județul Iași. De infrastructura acestei rute ar beneficia și județele Suceava, Botoșani și Neamț, care ar avea acces mai rapid la vestul țării și la marile coridoare europene de transport. O legătură rutieră modernă ar putea schimba considerabil condițiile în care companiile din regiune își desfășoară activitatea, de la aprovizionare și distribuție până la export și atragerea unor noi investiții. Pentru mediul de afaceri, timpul de transport și predictibilitatea livrărilor sunt factori esențiali. În lipsa unor drumuri rapide, companiile din Moldova pornesc cu un dezavantaj față de concurenții din regiunile României care beneficiază deja de acces la autostrăzi.
A13 Bacău–Brașov, la fel de importantă pentru Moldova de sud
Problema infrastructurii nu se limitează la nordul și centrul Moldovei. Județele Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați au nevoie, la rândul lor, de o conexiune rutieră modernă cu Transilvania și vestul țării, prin Autostrada A13 Bacău–Brașov. Așa cum A8 este esențială pentru conectarea Iașului și a județelor din nordul Moldovei, A13 ar putea deschide noi oportunități economice pentru județele din sudul regiunii.
Ambele proiecte trebuie privite ca investiții strategice pentru dezvoltarea economică a Moldovei, nu doar ca simple lucrări de infrastructură. Ele ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale, la creșterea mobilității forței de muncă, la atragerea investitorilor și la integrarea mai eficientă a companiilor moldovenești în circuitul economic european.
Performanța economică înregistrată de Iași, în ciuda absenței autostrăzilor, demonstrează potențialul regiunii. Rămâne însă întrebarea cât de mult ar putea crește economia Moldovei dacă firmele și locuitorii săi ar beneficia de infrastructura rutieră de care alte regiuni ale țării dispun deja.
Nicolae Popovici
