Piața construcțiilor din România a intrat într-o etapă de dezvoltare fără precedent. Iar unul dintre domeniile în care această transformare este cel mai vizibilă este infrastructura rutieră. Autostrăzile și drumurile expres aflate în execuție au contribuit la apariția unor constructori români de dimensiuni impresionante, capabili să gestioneze simultan proiecte de sute de milioane sau chiar miliarde de lei.
Potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor financiare disponibile, companiile din construcții au ajuns în 2025 la o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 253 de miliarde de lei, echivalentul a 50 de miliarde de euro. Valoarea este cu 80% mai mare decât cea înregistrată în 2021. În același timp, profitul net al sectorului a ajuns la aproximativ 26 de miliarde de lei. O parte importantă din această creștere este legată de explozia investițiilor în infrastructura de transport. România construiește simultan autostrăzi, drumuri expres, centuri ocolitoare, poduri și pasaje, iar volumul lucrărilor a permis unor companii românești să treacă într-o categorie nouă.
Umbrărescu, exemplul cel mai puternic
Cel mai spectaculos exemplu este reprezentat de companiile controlate de antreprenorul român Dorinel Umbrărescu. Spedition UMB, Tehnostrade și SA & PE Construct au înregistrat împreună în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 16 miliarde de lei, față de 14,3 miliarde de lei cu un an înainte. Cele trei companii sunt implicate în numeroase proiecte majore de infrastructură rutieră, inclusiv pe traseul Autostrăzii A7. Spedition UMB a ajuns la o cifră de afaceri de circa 6,1 miliarde de lei, în timp ce SA & PE Construct a raportat aproximativ 5 miliarde de lei, iar Tehnostrade circa 4,9 miliarde de lei în 2025. Aceste cifre arată schimbarea fundamentală produsă în ultimii ani pe piața românească: antreprenorii autohtoni nu mai sunt doar executanți de lucrări de dimensiuni mici sau subcontractori ai marilor companii străine. Unii au devenit antreprenori generali capabili să gestioneze proiecte de infrastructură de anvergură națională.
România a devenit un mare șantier rutier
A7, A0, A1, A3, A8, A13, drumurile expres Craiova–Pitești, Brăila–Galați și alte proiecte aflate în diferite faze reprezintă doar o parte din investițiile care au schimbat piața construcțiilor. În paralel, sunt modernizate drumuri naționale și județene, sunt construite variante ocolitoare și noi conexiuni între marile regiuni ale țării. Acest volum de lucrări a creat o cerere uriașă pentru utilaje, stații de asfalt, agregate, betoane, transport, forță de muncă specializată și servicii inginerești. Practic, dezvoltarea infrastructurii rutiere a antrenat o întreagă industrie.
Constructorii români au devenit ținte pentru grupurile internaționale
Creșterea companiilor autohtone a atras și atenția marilor grupuri internaționale. Un exemplu recent este STRABAG, unul dintre cei mai mari constructori europeni, care și-a extins prezența în România prin mai multe achiziții. Grupul austriac a semnat în 2026 acordul pentru preluarea integrală a Daroconstruct, companie românească activă în construcții, infrastructură rutieră, poduri și rețele de utilități. Compania a raportat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 324 milioane de lei, un profit de 77 milioane de lei și 355 de angajați.
Pentru STRABAG, asemenea tranzacții înseamnă acces la echipe experimentate, utilaje, know-how și capacitate de execuție deja formată în România. De altfel, grupul este prezent în România de peste trei decenii și activează inclusiv în infrastructura de transport – autostrăzi, drumuri expres, poduri și aeroporturi.
De ce sunt importante companiile românești?
Creșterea constructorilor autohtoni este importantă nu doar din perspectiva cifrelor de afaceri. O companie românească puternică înseamnă specialiști formați în România, utilaje, capacitate tehnică, experiență în proiecte complexe și capacitatea de a mobiliza rapid resurse pe șantierele din țară. În plus, apariția unor antreprenori locali de mari dimensiuni crește concurența pe piața lucrărilor publice și reduce dependența de companiile internaționale. Piața românească a devenit suficient de mare pentru ca firmele autohtone să concureze de la egal la egal cu grupuri europene cu tradiție.
Următoarea provocare: infrastructura care leagă România
Creșterea spectaculoasă a constructorilor români trebuie privită în paralel cu nevoia uriașă de infrastructură a României. Autostrăzile și drumurile expres aflate în construcție trebuie finalizate, iar proiectele care încă se află în fazele de proiectare sau licitație trebuie transformate în șantiere reale. Pentru Moldova, de exemplu, finalizarea A7 și construirea A8 reprezintă proiecte strategice. Pentru Transilvania și vestul țării, continuarea A1 și dezvoltarea conexiunilor cu rețeaua europeană sunt esențiale. În sud și sud-vest, noi legături rapide sunt necesare pentru dezvoltarea economică și conectarea marilor centre urbane.
România are astfel șansa de a transforma boom-ul construcțiilor într-o rețea națională de infrastructură modernă.
Iar faptul că firme românești au ajuns să gestioneze proiecte de miliarde de lei și să intre în atenția marilor grupuri internaționale reprezintă, în sine, una dintre cele mai importante schimbări produse în economia românească în ultimii ani.
România nu mai este doar țara care așteaptă autostrăzi. România a început să aibă și constructorii capabili să le construiască.
Raluca Ulea
