România a bătut recordul în 2024 la capitolul kilometrii de drumuri de mare viteză dați în trafic (193), iar în 2025 sunt preconizate inaugurări pentru cel puțin 250 km de autostradă și drum expres. Cu toate acestea, încă stăm rău la capitolul infrastructură rutieră. România are zeci de mii de kilometri de drumuri ca în Evul Mediu (piatră și pământ), iar peste 37% din rețeaua națională de drumuri are nevoie de reabilitare, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
În România se construiesc autostrăzi într-un ritm bun, dar la infrastructura rutieră suntem încă departe de Occident. Potrivit INS, lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 140 de kilometri în 2024, iar lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 86.847 km, din care 17.994 km (20,7%) drumuri naționale, 35.091 km (40,4%) drumuri județene și 33.762 km (38,9%) drumuri comunale.
Dintre acestea, puțin mai mult de jumătate sunt drumuri modernizate. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice se prezintă astfel: 51,5% (44.752 km) drumuri modernizate (în proporție de 94% drumuri modernizate cu mixtură asfaltică de tip greu și mijlociu), 23,7% (20.563 km) drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare rutiere și 24,8% (21.532 km) drumuri pietruite și de pământ. Cu alte cuvinte, un sfert din drumurile patriei sunt la fel ca acum 100 de ani.
Încă stăm rău la infrastructura rutieră. Statistica arată că peste 60% din drumurile publice au nevoie de reparații
Potrivit datelor statistice, peste 60% din drumurile publice au nevoie de reparații. „În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate și 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită“, susține INS.
Din lungimea drumurilor naționale, 6.189 km (34,4%) erau drumuri internaționale, 1.137 km (6,3%) autostrăzi și 121 km (0,7%) drumuri expres. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 2.323 km (12,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 314 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi și 39 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor județene cuprindea în proporție de 52,7% drumuri modernizate și 33,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
Cum investiţiile au fost făcute la drumurile europene şi naţionale, Vasluiul rămâne judeţul cu cea mai proastă infrastructură, în care nu mai puţin 51% din drumuri nu au fost niciodată asfaltate. După recepția lucrărilor aflate în derulare(unele cu lucrări blocate) se va schimba structura, dar rămâne totuși critică.
Potrivit datelor centralizate la nivelul Consiliuliui Judeţean Vaslui, drumurile de pământ reprezintă 43% din totalul celor 873 de kilometri de drumuri comunale. Din cei 938 de kilometri de drumuri din judeţ, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% şi 95,36 km din îmbrăcăminte asfaltică uşoară – 10%. Aşadar, 49% reprezintă proporţia drumurilor modernizate, în vreme ce restul sunt drumuri pietruite şi de pământ. Un raport net defavorabil Vasluiului faţă de situaţia de la nivel naţional, unde proporţia drumurilor asfaltate ajunge la 60%.
Cea mai grea este situaţia drumurilor comunale, care reprezintă 873,12 km din cei 938 de km de drumuri ai judeţului. Doar 13% (120,12 km) au îmbrăcăminte asfaltică uşoară, 8% au beton asfaltic (66,20 km) şi 1% beton de ciment (0,82 km).
Cele mai multe drumuri comunale sunt în continuare din pământ, respectiv 378,73 km – 43%, cele pietruite reprezentând 35%, adică 307,24 km, în vreme ce drumurile modernizate au cea mai mică proporţie, de 22%, mai exact 187,14 km.
Sursa: Puterea.ro
