Tone de deșeuri sunt abandonate/aruncate intenționat pe drumurile din România(naționale, județene, comunale, forestire), ceea ce înseamnă bani pierduți. Peste 2000 de muncitori lucrează cel puțin 10 zile/lună doar la curățarea drumurilor(carosabil, șanțuri, zona drumului, parcări). De asemenea, drumarii pierd timp prețios cu strângerea gunoaielor în loc să repare șoselele, activitate pentru care sunt angajați și calificați.
Cantitățile de deșeuri abandonate pe marginea drumurilor și în parcările aflate în administrarea drumarilor continuă să crească, transformând o problemă de educație civică într-una care afectează direct activitatea de întreținere a infrastructurii rutiere.
De exemplu, de cel puțin două ori pe săptămână echipele districtelor de la Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri sunt nevoite să intervină pentru colectarea gunoaielor lăsate de participanții la trafic sau abandonate ilegal de persoane care folosesc parcările și zonele adiacente drumurilor drept depozite improvizate de deșeuri.
Gunoaie în locul lucrărilor de întreținere
Pentru drumari, problema nu înseamnă doar un aspect neplăcut pentru cei care tranzitează rețeaua rutieră. Fiecare intervenție pentru colectarea deșeurilor înseamnă timp, oameni, consumabile și utilaje care nu mai pot fi folosite pentru activitățile de bază: reparații la carosabil, întreținerea acostamentelor, cosirea vegetației, curățarea șanțurilor sau lucrări pentru creșterea siguranței circulației.
În multe sectoare de drum, echipele sunt mobilizate de cel puțin două ori pe săptămână pentru a strânge gunoaiele abandonate. Activitatea nu se încheie într-o zi și se reia în ziua următoare. Sacii cu resturi menajere, ambalajele, mobilierul vechi, materialele de construcții sau electrocasnicele ajung frecvent în parcările de pe drumuri, deși acestea sunt destinate exclusiv utilizatorilor rețelei rutiere.
Pe lângă deșeurile abandonate intenționat, drumarii trebuie să intervină și pentru îndepărtarea resturilor rezultate în urma accidentelor rutiere, de la fragmente de caroserie și elemente de siguranță până la mărfuri împrăștiate pe carosabil și animale moarte. Și să reținem că drumarii sunt calificați în alte meserii și nu au atestate pentru gestionarea deșeurilor și a activităților de mediu.
Administratorii drumurilor, sancționați pentru faptele altora
O altă problemă semnalată de reprezentanții administratorilor de drumuri este aplicarea unor sancțiuni de către Garda Națională de Mediu pentru prezența deșeurilor pe domeniul public aflat în administrarea acestora.
Deși gunoaiele sunt abandonate de persoane necunoscute, responsabilitatea menținerii curățeniei revine administratorului drumului, care poate fi sancționat dacă deșeurile nu sunt îndepărtate într-un termen considerat rezonabil. Astfel, instituțiile care cheltuiesc resurse pentru curățarea drumurilor ajung, în anumite situații, să suporte și amenzi pentru fapte pe care nu le-au generat. De asemenea, dacă dintr-un autovehicul se scurge ulei sau motorină – care ajung pe carosabil sau în șanțuri – tot drumarii sunt sancționați!
Reprezentanții din domeniu susțin că fenomenul ar putea fi redus prin intensificarea controalelor, utilizarea sistemelor de supraveghere video în zonele vulnerabile și identificarea persoanelor care abandonează ilegal deșeuri. Dar toate acestea presupun tot cheltuieli și pierdere de timp.
Amenzi de până la 45.000 de lei pentru abandonarea deșeurilor
Legislația privind gestionarea deșeurilor prevede sancțiuni severe pentru abandonarea gunoaielor în spații neautorizate. Persoanele fizice pot fi amendate cu sume cuprinse între 30.000 și 45.000 de lei, iar persoanele juridice riscă amenzi între 50.000 și 70.000 de lei. În plus, autoritățile pot dispune obligarea contravenienților să curețe zonele afectate și să suporte costurile de ecologizare. Desigur, trebuie constatate abaterile de către persoane autorizate să aplice sancțiunile, care nu prea există…
O problemă care afectează întreaga rețea rutieră
De la drumurile din sudul țării până la drumurile din centrul, estul, nordul și vestul țării – și la șes, și la munte – imaginile cu parcări transformate în depozite de gunoi au devenit tot mai frecvente. Dincolo de impactul asupra mediului și imaginii României, fenomenul generează costuri suplimentare și consumă resurse(milioane de euro) care ar trebui folosite pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere.
Concluzie: Pentru drumari, fiecare zi petrecută la strâns gunoaie este o zi în minus dedicată lucrărilor pentru care au fost pregătiți: întreținerea și dezvoltarea drumurilor pe care circulă milioane de români. Prea ușor trecem cu vederea risipa fondurilor publice, dar protestăm mereu că statul nu asigură fonduri pentru activitate. Am dezvăluit în paginile cotidianului despre multe situații de risipă – un exemplu este plata despăgubirilor la accidentele de circulație cu animale sălbatice. Vom reveni.
Nicolae Popovici
