Un nou coridor european, inaugurat în Republica Moldova: Coridorul M3, segment al E577 Poltava – Kirovograd – Chișinău – Giurgiulești – Galați – Slobozia, dat în circulație
Coridorul M3, parte integrantă a coridorului european E577 Poltava – Kirovograd – Chișinău – Giurgiulești – Galați – Slobozia a fost inaugurat la începutul lunii august. Evenimentul a fost marcat prin prezența președintelui Republicii Moldova, Maia SANDU și a președintelui Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Odile RENAUD-BASSO. Autoritățile naționale de la Chișinău vor să reabiliteze toate drumurile naționale și să creeze o rețea de autostrăzi conectată la rețeaua europeană.
Lucrările de reabilitare a drumului național M3, care face legătura între Chișinău și Giurgiulești. au fost realizate cu sprijinul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Deși M3 este cel mai scurt, el este cel mai important drum de legătură între Chișinău și Giurgiulești, care deschide calea la Marea Neagră, pe la Dunăre. Acum a fost inaugurată o porțiune de 31 de kilometri și urmează alta – de opt kilometri, valoarea totală va ajunge la circa 24 milioane de euro. Proiectul de reabilitare a drumului M3 Chișinău – Giurgiulești ocolește localitățile Ciumai, Greceni și Burlăceni. „Este foarte important acest segment, dat fiind proximitatea Portului Giurgiulești. De asemenea, este important pentru locuitorii din împrejurime. Și, de fapt, am văzut acest lucru, venind aici de la Chișinău. Și am văzut impactul acestui segment pentru trafic. Vreau să vă asigur că puteți conta pe susținerea noastră în diferite proiecte de infrastructură, sectorul privat, finanțarea IMM-urilor, și finanțarea proiectelor ce țin de siguranța energetică”, a declarat Odile RENAUD-BASSO, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
De noua porțiune de drum beneficiază circa 3500 de locuitori din localitățile Ciumai și Burlăceni, care au acum drumuri de acces la terenurile agricole, intrări în curți, trotuare și stații de așteptare. Un rol important îl are drumul și pentru autovehiculele care tranzitează zona de la nord spre sudul Republicii Moldova și, mai departe, spre Ucraina și spre România. „Reabilitarea celor 31 de km de drum este, în primul rând, o veste bună pentru cetățeni și transportatori – acesta va permite deplasări mai rapide, cu costuri mai mici. De acest drum beneficiază și circa 3500 de locuitori din Ciumai, raionul Taraclia și comuna Burlăceni, Cahul, care au acum drumuri de acces la terenurile agricole, intrări în curți, trotuare și stații de așteptare pentru transportul public. Datorită noului sector de drum, traficul de tranzit va ocoli aceste sate și oamenii se vor bucura de aer mai curat și de mai multă liniște. Încercăm să ajutăm și Ucraina prin conectarea ei la piața europeană, iar acest este unul dintre drumurile pe care produsele din Ucraina și spre Ucraina sunt transportate. Ne dorim să contribuim și la securitatea alimentară din regiune. Această nouă porțiune contribuie la eforturile Moldovei de a fi solidară cu Ucraina, deoarece drumul M3 face parte dintr-un coridor european ce conectează țara vecină cu rețeaua de drumuri din România și facilitează transportul de mărfuri”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia SANDU.
Lucrările de construcție și reabilitare au inclus, printre altele, reabilitarea a două poduri, aplicarea straturilor bituminoase, așternerea straturilor de bază stabilizate cu ciment, construcția podețelor și drenajelor laterale, montarea parapetelor de siguranță și balustradelor pietonale, instalarea indicatoarelor rutiere, aplicarea marcajului rutier cu material termoplastic, montarea de borne kilometrice noi, construirea de noi trotuare și instalarea de stâlpi de linii electrice și iluminat stradal. Varianta ocolitoare Vulcănești, parte a M3 Chișinău – Giurgiulești – Frontiera cu România.
Administrația Națională a Drumurilor și LLC Automagistral Pivden au semnat acordul pentru execuția lucrărilor de construcție a Variantei de ocolire a orașului Vulcănești, km 0+000 – km 8+580, componentă a drumului M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – Frontiera cu România. Obiectivul general al proiectului constă în reducerea costurilor transportului rutier, eliminarea poluării orașului Vulcănești și micșorarea timpului de tranzit pentru beneficiarii de drumuri din Republica Moldova. Astfel, peste 12000 mii de locuitorii ai orașului Vulcănești nu vor mai suporta zgomotul produs de mașinile de mare tonaj și vor beneficia de un drum bun și sigur. Conform studiului intensității traficului, componența traficului după construcția drumului de ocolire va fi de peste 1700 autovehicule fizice timp de 24 de ore. Contractul prevede construcția unui drum nou pe o lungime de circa 8,58 km, la estul și sudul orașului Vulcănești. Astfel, lucrările aferente noului obiectiv rutier vor include: n construcția unui pod la km 2+965 cu o lungime de 42 metri și a unui pasaj la km 4+690; n construcția noilor terasamente pe sectorul km 2+800 – km 8+580; n reconstrucția sectorului de drum existent km 0+100 – km 2+800; n amenajarea acceselor laterale către câmpurile agricole și amenajarea intersecției cu drumul regional G142 „Vulcănești – Etulia”. „Chișinău-Giurgiulești este un traseu foarte important, este drumul european E577, care leagă Chișinăul de întreaga rețea rutieră. Lucrările au început în 2019. Coridorul M3 este parte integrantă a coridorului european E577 Poltava – Kirovograd – Chișinău – Giurgiulești – Galați – Slobozia. Drumul M3 reprezintă cea mai scurtă cale între Chișinău și Giurgiulești, oferind acces la Dunăre și Marea Neagră. Șoseaua este reabilitată conform standardelor europene. Mai avem de executat în continuare ocolirea orașului Vulcănești, la care de curând a fost câștigată o licitație. În cazul în care noi vom finaliza definitiv ocolirea orașului Vulcănești și a Cimișliei până în 2026, maxim 2027, vom avea o reducere de timp Chișinău – Giurgiulești cu o oră pentru traficul greu și o oră și jumătate pentru traficul ușor”, a declarat prof. univ. dr. ing. Sergiu BEJAN, directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor.
Aproape 250 de km de drumuri, reabilitate sau construite
Din contul investițiilor externe au fost reabilitați/construiți 248 km de drumuri și anume: Coridorul 13.1, drumul L390 Pîrlița – Nisporeni, cu o lungime de 10.9 km; Coridorul 16, drumul G105 R3 – Costești – Ţipala – G106, cu o lungime de 34.5 km; Drumul G135 Ceadîr – Lunga – Congaz – Dimitrovca – G131, cu o lungime de 8.0 km; Drumul G122, M3 – Sagaidacul Nou – Satul Nou–Mihailovca–R26, cu o lungime de 12.9 km; Drumul G125 Cimișlia – Iargara – Sărata Nouă, cu o lungime de 16.8 km; Drumul R15, M5 – Glodeni, lucrări de stabilizare a terasamentelor pe o lungime de 0.47 km. Reabilitarea Podurilor de șosea pe drumurile: n M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – Frontiera cu Ucraina, la km 24.9, km 38.3 și km 215.0; n M1 Frontiera cu România–Leușeni–Chișinău– Dubăsari–Frontiera cu Ucraina, la km 108.
Contracte semnate pentru finanțări
Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea proiectului ”Moldova drumuri IV”, în valoare de 150 milioane euro; Acordul de modificare nr. 3 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare pprivind realizarea lucrărilor de construcție şi reabilitare a drumurilor în Republica Moldova (din 28 iunie 2013), care prevede majorarea cu 100 milioane euro a sumei alocate inițial; Contractul de finanțare între Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiții pentru suplinirea și realizarea în continuare a proiectului „Moldova drumuri III”, în valoare de 100 milioane euro. Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucție, pentru realizarea proiectului „Moldova drumuri IV”, în valoare de 150 milioane euro; Acord de finanțare pentru continuarea proiectului de îmbunătățire a drumurilor locale în valoare de 100 milioane euro.
Drumuri care vor fi reabilitate
Din contul banilor acordați vor fi reabilitate următoarele sectoare de drum: M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – Frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălți, cu o lungime de 133 km (reabilitare); M2, centura municipiului Chișinău, pe sectoarele 2 și 3, cu o lungime de 17.35 km (extindere la 4 benzi de circulație și intersecții denivelate); M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – Frontieră cu România, sectorul de ocolire a orașului Cimișlia, km 0,0 – km 7.2 (construcție nouă); R34 Hînceşti – Leova – Cahul – Giurgiulești, sectorul III, Cantemir – Cahul, km 82.0 – km 125.0 (reabilitare); R14, R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – Frontiera cu Ucraina, pe sectorul Soroca – Arionești, km 92.6 – km 123.6 (reabilitare); R8.1, R8 – Arionești – R14, sectorul Arionești – Otaci, km 0.0 – km 9.4 (reabilitare); M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – Frontiera cu România, sectorul de ocolire a orașului Vulcănești, km 0.0 – km 8.5 (construcție nouă); R33 Hîncești – Lăpușna – M1, km 0.0 – km 37.2.Vor mai fi reabilitate alte 4 coridoare.
Poduri reparate și construite
De asemenea, s-au reparat şi se vor mai construi noi poduri: A fost reabilitat/consolidat podul transfrontalier Giurgiulești (MD) – Galați (RO). Lucrările de consolidare a podului au durat aproximativ nouă luni, iar investiția a costat circa 8 milioane de lei, asigurată în totalitate de Guvernul României. Podul interconectează infrastructurile rutiere între cele două state, astfel sporind rolul Republicii Moldova în calitate de punct de legătură între statele Uniunii Europene şi Comunitatea Statelor Independente. n A fost semnat Acordul pentru construcția podului transfrontalier între localitățile Ungheni (MD) – Ungheni (RO), proiectul a fost depus de România în cadrul programului Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility CEF) în valoare de 16.486.604 euro. În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor. Au loc proceduri de semnare a unor Acorduri noi cu România pentru modernizarea și extinderea la 4 benzi a podului Leușeni – Albița și reconstrucția podurilor Cahul – Oancea și Sculeni – Sculeni; În preajma localităților Leova (MD) – Bumbăta (RO) a fost construit și deschis traficului un pod de pontoane, inclusiv drumul de acces și infrastructura necesară pentru punctul de trecere a frontierei de stat, pentru a fi fluidizat transportul de mărfuri de mare tonaj. A fost negociat și acceptat spre semnare Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind construcția podului rutier transfrontalier peste râul Nistru, la frontiera de stat moldo-ucraineană, în zona localităților Cosăuți (MD) – Yampil (UA).
Bani mai mulți pentru infrastructură
Au fost dublate alocațiile pentru infrastructura drumurilor publice. Din anul 2022 bugetelor locale de nivelul întâi, anual li se alocă transferuri cu destinație specială pentru infrastructura drumurilor, calculate şi distribuite proporțional numărului populației din teritoriul unității administrativ-teritoriale respective, în baza datelor oficiale existente la momentul calculării acestora, în cuantum de 100% din volumul total al taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova. Astfel, dacă în anul 2021 pentru întreținerea și reparația drumurilor primăriile au primit circa 395.0 mil. lei, atunci în anul 2022 au fost alocați circa 868.0 mil lei.
A fost lansată elaborarea Strategiei de mobilitate 2023-2030, inclusiv a Planului de acțiuni și Programului pentru realizarea prevederilor Strategiei, cu suportul partenerilor externi, prin instrumentul „Investiții în Conectivitate pentru Țările Parteneriatului Estic” (EPIC). Obiectivul general al Strategiei este dezvoltarea unui sistem de transport accesibil, durabil, interoperabil și sigur, în scopul eficientizării transportului de pasageri și marfă, îmbunătățirii infrastructurii, care va asigura conectivitatea rețelei strategice de transport a Republicii Moldova la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), precum și la rețelele din regiune.
Concomitent, tot cu suportul EPIC, urmează a fi elaborate studiile de fezabilitate necesare pentru: construcția drumului M2, drumul de centură a mun. Chișinău (sectoarele 4, 5 și 6); construcția Autostrăzii Ungheni – Chișinău – Odesa.
Odată cu finalizarea elaborării studiilor se va demara procedura de identificare a mijloacelor financiare necesare pentru construcție. S-a convenit cu Comisia Europeană, modificarea/ajustarea rețelelor Trans Europene de Transport, TEN-T prin construirea Autostrăzii (Unirii) Târgul Mureș – Iași – Ungheni – Chișinău – Odesa (Ucraina). Astfel, va fi asigurată continuitatea fluxurilor de transport marfă și pasageri între Ucraina – Moldova – România și invers, pe un drum considerat al Unirii.
În comun cu România s-a aplicat la instrumentul „CEF – Facilitatea Europeană de Conectivitate” în scopul obținerii finanțării pentru construcția drumului de acces și infrastructura vamală la Podul Ungheni – Ungheni și reconstrucția Podului Leușeni – Albița. Pentru creșterea responsabilității de administrare a drumurilor publice, delimitarea clară a atribuțiilor de administrare a terenurilor adiacente drumurilor naționale, stabilirea unui sistem de monitorizare și control al utilizării mijloacelor alocate pentru reparația/ întreținerea drumurilor publice, a fost adoptată, de către Parlamentul Republicii Moldova, Legea nr. 118 din 25.05.2023, un pas extrem de important în viața drumarilor moldoveni.
În scopul stabilirii cadrului instituțional și modului de gestionare a siguranței circulației pe infrastructura rutieră pentru majorarea nivelului de siguranță a drumurilor existente și nou-construite, a fost inițiată elaborarea proiectului de Lege privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră. E-Vigneta, implementată și în Republica Moldova. A fost instituit Sistemul Informațional „eVigneta”, care va permite o reglementare mai eficientă a mecanismului de achitare a taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova. Acesta va accelera mecanismul de achitare a vignetei și va consolida procesul de evidență și control al achitării acesteia.
„Proiectele noastre au în vedere, pe de o parte, asigurarea condițiilor de circulație în siguranță. Pe de altă parte, avem în vedere dezvoltarea infrastructurii și aducerea ei la standardele europene. Astfel, pentru viitor este negociată și agreată o investiție de circa 600 de milioane de euro pentru reabilitarea în continuare a drumurilor naționale prin intermediul Proiectelor „Moldova drumuri III” și „Moldova drumuri IV”, finanțate de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Programul de Îmbunătățire a Drumurilor Locale, finanțat de Banca Mondială. Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru sprijinul acordat în implementarea acestor proiecte extrem de importante pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere moldovenești. Așadar, avem toate premizele unei dezvoltări a rețelei de drumuri, în primul rând ne gândim la autostrăzi, eforturi care să contribuie la dezvoltarea economico-socială a țării noastre”, a mai spus prof. univ. dr. ing. Sergiu BEJAN, directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova.
