Acum aproape un secol, pe râul care desparte astăzi vechea provincie Moldova, au fost 27 de poduri sau resturi de poduri, majoritatea fiind din lemn. Astăzi, peste Prut există numai nouă poduri, dintre care şase rutiere (Lipcani ‐ Rădăuți ‐ Prut, Costeşti ‐ Stânca(suprapus pe barajul Lacului de acumulare cu acelaşi nume), Sculeni‐Sculeni, Leuşeni‐Albița, Cahul‐ Oancea, Giurgiuleşti‐Galați) şi trei feroviare (Ungheni‐Iaşi, Stoianovca‐Fălciu şi Giurgiuleşti‐Galați).
Fiecare lucrare de artă de peste Prut are propria istorie.
În jurul unora mai vechi s‐au țesut chiar şi adevărate legende. Cele mai importante momente din viața acestora, am reținut‐o din istorisirile locuitorilor de pe ambele maluri. Astfel, de‐a lungul anilor, a fost reparat capital podul de la Leuşeni, grav afectat în urma cutremurului din 1977. Podul de la Lipcani a fost zidit în 1935, iar cel de la Leuşeni – în 1936 şi restabilit în 1956. Podul de la Giurgiuleşti a fost inaugurat în 1946, iar cele de la Cahul şi Sculeni – în 1964. După cel de‐al doilea război mondial, au fost executate lucrări de curățare a albiei râului Prut din preajma următoarelor „poduri exploadate şi distruse“: Lipcani ‐ Rădăuți; Bădragii ‐ Vechi ‐ Şerpenița; Stânca ‐ Branişte; Bădărăi ‐ Santa Mare – 2 bucăți; Valea Rusului ‐ Lucăceni; Taxobeni ‐ Caragea; Sculeni ‐ Mitropolie; Ungheni ‐ Valea ‐ Lungă – 3 bucăți; Buzdugani ‐ Buzdugani – 2 bucăți; Costuleni ‐ Costuleni – 2 bucăți; Nemțeni ‐ Cotul Morii; Leuşeni ‐ Râşeşti; Sărata ‐ Răzeşi ‐ Săratu; Leova ‐ Bumbăta – 3 bucăți; Hănăsenii Noi Berezeni; Leca ‐ Fălciu; Goteşti ‐ Cârja – 2 bucăți; Vadul lui Isac ‐ Măstăcani şi Brânza‐Frumuşița.
De departe, cea mai frumoasă istorie o are Podul feroviar de la Ungheni, proiectat de Gustave Eiffel şi deschis pe 9/21 aprilie 1877, cu doar trei zile înainte ca Rusia să declare război contra Turciei. Este singurul pod care a supraviețuit celui de‐al doilea război mondial, are greutatea de 355 tone, iar peste el trec şi astăzi trenurile internaționale Sofia – Bucureşti – Iaşi ‐ Moscova. În aşteptare este de câțiva ani, deoarece nu mai circulă trenurile de persoane sau de marfă, podul de la Stoianovca‐Fălciu, motivul invocat fiind scăderea interesului pentru folosirea acestui traseu, atât de către călători cât şi de către firme.
Se discută tot mai intens în ultimul timp de construirea unui nou pod rutier peste râul Prut, proiectul având în vedere autostrada care va lega estul de vestul României, care va ajunge la Ungheni, urmând a trece pe noul pod şi traficul rutier pe aici, spre Chişinău. Odată cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană au sporit şansele ca noua investiție să fie realizată foarte repede, sprijinul substanțial cu fonduri europene fiind garanția că se va redeschide traficul rutier şi pe la Ungheni, locul pe unde trec doar trenurile.
Ultimul pod construit peste Prut este cel de la Lipcani‐ Rădăuți‐Prut şi a fost dat în folosință în 2010, ocazie ce a permis şi redeschiderea traficului prin punctul de frontieră.
Reconstruirea podului de aici a fost posibilă prin accesarea unor fonduri europene, în valoare de circa 9 milioane de euro, respectiv prin programele TACIS şi PHARE.
Atâta timp cât criza economico‐financiară apasă greu cele două țări‐surori, fondurile structurale ale Uniunii Europene reprezintă în prezent o şansă accesibilă, singurele capabile să reclădească podurile dintre frați. Specialiştii lucrează la documentațiile tehnice pentru realizarea unor noi lucrări de artă peste râul Prut, iar administratorii drumurilor caută finanțare pe la instituțiile amintite mai sus. Soluțiile tehnice adoptate sunt pe măsura pregătirii şi experienței specialiştilor din cele două țări, a căror capacitate este recunoscută pe plan mondial. Până atunci se lucrează la realizarea documentațiilor tehnico‐financiare necesare demarării lucrărilor de întreținere şi reparații a podurilor existente.
Timp de peste șapte decenii, românii de pe ambele maluri au fost despărțiți, dar a venit şi timpul renaşterii speranțelor lor. A trecut şi perioada clarificării priorităților sau a căutărilor de soluții. Prima lucrare de infrastructură, respectiv cea de legare a celor două teritorii prin aducțiunea gazului metan Iaşi – Chişinău a fost startul care ne dă încrederea că a venit momentul să zidim şi podurile de cândva.
„Avem într-o primă etapă în plan să construim cinci noi poduri peste Prut. Toate aceste proiecte sunt în diferite faze de lucru, astăzi faze destul de avansate. În paralel, continuăm demersurile pentru reabilitarea infrastructurilor existente. Celelalte patru poduri vor fi construite între zonele Stânca (România) și Costești în raionul Râșcani, la sud de actualul punct vamal din zonă, Bumbăta (România) și Leova în raionul Leova, unde a mai funcționat un punct de trecere a frontierei temporar, Fălciu (România) și localitatea Leca din raionul Cantemir, Răducăneni (România) și localitatea Bărbăieni din raionul Nisporeni. Precizăm că scopul construcției acestor poduri peste Prut este eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei, creșterea capacității de transport dintre cele două țări, realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T și fluidizarea și optimizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, Secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Acum este momentul în care vor începe lucrările la noul pod rutier de peste Prut, la Ungheni, care va asigura tranzitul Autostrăzii Unirii A8 din vestul Europei spre Chișinău. Cu siguranță va fi momentul de cotitură care să conducă la realizarea celorlalte obiective necesare dezvoltării economico‐sociale a Republicii Moldova şi, astfel, accesul său alături de România spre integrarea în Uniunea Europeană.
