Drumul din Cheile Bicazului – atracție și acces în orice anotimp

129

Povestea şoselei Cheile Bicazului – Drumul Național 12C – este una veche și deosebit de interesantă, tulburătoare, dar și fermecătoare. Astăzi, indiferent de anotimp, turiștii, călătorii aflați în tranzit sau oamenii locului, pot circula în siguranță pe această arteră, drumarii asigurând întreținerea permanentă cu utilajele și sculele din dotare. Inclusiv cu autospecialele de intervenție la zăpadă și lunecuș.

cheile bicazului

Construcția drumului îngust, gândit să invingă relieful cu o salbă de serpentine spectaculoase, a început în anul 1910. De la destinația inițială de potecă de trecere a munților cu animale de cărăușie, apoi de drum militar, s-a ajuns ulterior la una din cele mai importante căi de trecere între Transilvania si Moldova, accentuându-i-se acest rol prin darea în functiune a noului tunel în anul 2005. Reținem că în anul 1918, tunelul de 68 de metri lungime, cu o lăţime de 5.7 metri şi o înălţime de 4,10 metri permitea accesul unei singure căruţe. Acesta a fost lărgit la două benzi abia în 2005, prin construirea unuia nou, lung de 155 de metri şi înalt de 6,80 metri.

Pădurile din zonă şi necesitatea lemnului de calitate au făcut ca autorităţile să fie convinse de localnici să construiască aici un drum care să treacă prin munţi. Afaceriştii vremii au investit în jgheaburi şi grinzi pentru a permite apoi accesul căruţelor peste ravene și cursuri de apă.

453071868_789596283375072_1966518184669652295_n

Povestea şoselei Cheile Bicazului nu se opreşte aici. Uriaşele stânci care te înfioară uimesc cu fiecare ocazie turiştii care sunt în trecere pe unul dintre cele mai frumoase drumuri din Europa.

Drumul modern de acum a fost extins la forma actuala abia la finalul anilor 1960 când a şi fost asfaltat pentru prima oară. Cei 8 kilometri de-a lungul cheilor sunt impresionanţi pentru oricine ajunge aici. Lacul Roșu se află in imediata apropiere a Cheilor Bicazului, la o distanță mică de orașul Bicaz (33 km).

Lacul Roșu este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant, la poalele muntelui Hășmașul Mare. Lacul se află la 26 km de orașul Gheorgheni, în județul Harghita.

Cheile Bicazului sunt o zonă geografică deosebit de pitorească din România, situată în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul țării, în județele Neamț și Harghita.

Cheile Bicazului au fost formate de râul Bicaz. Cheile Bicazului au o lungime de peste 6 km, ele fiind străbătute de drumul DN12C, care traversează Carpații, făcând legătura între orașele Georgheni și Bicaz. Cheile Bicazului sunt parte a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, situat pe teritoriul județelor Harghita și Neamț.

Despărțite doar de vreo 20 de km de orasul Bicaz, Cheile Bicazului reprezintă una din cele mai atragătoare zone turistice ale țării. Situate în partea centrală a Munților Hășmaș, aparținând Carpaților Orientali, și fiind delimitate la nord și nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) și la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legătura între județele Neamț și Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se întind între stațiunea Lacu Roșu și satul Bicazul Ardelean, sunt formate de râul Bicaz și afluenții săi (din care cel mai important este Bicajelul) și leagă Transilvania de Moldova.

Zona este strabătută de drumul transcarpatic DN 12C, ce pornește din orașul Gheorgheni și se termină la Bicaz, la intersecția cu DN 15. Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusețe deosebită. Pereții de calcar ai stâncilor ascund peșteri de o deosebită frumusețe (Peștera Neagră, Peștera Cascada) și avene (Licas, Avenul cu Trei Intrări). Toate micile cursuri de apă afluente Bicazului fac la rândul lor alte chei cum ar fi: Cheile Lapoșului, Cheile Sugaului, Cheile Bicăjelului.
Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului – un masiv stâncos de 1120 m altitudine, masivele stâncoase Piatra Pinteștilor (847 m) și Piatra Arșiței (835 m). Printre alte stânci mai deosebite din zonă amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatră și Polițele Bardosului.

Ambele părți ale văii înguste sunt păzite de stânci verticale de 300 – 400 m, care se înalță deasupra trecătorului de parcă ar dori să-l învelească, atât de aproape una de cealaltă încât nici razele soarelui nu le pot pătrunde.

Inainte de varsarea Bicajelului in Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, inceput in anii 1940. Initial podul a fost proiectat pentru ocolirea părții cele mai periculoase a cheilor, Gatul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza războiului. In stânga podului, se înalță Peretele Bardosului cu Santinela de la Gâtul ladului. De la vărsarea pârâului Bicăjel începe cea mai spectaculoasă zonă a cheilor cu o lungime de 800 m, Gâtul ladului, care se strecoară între Piatra Surducului și peretele Bârdosului.

Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate si variate ca forma si alcătuire, întâlnite pe traseul Bicazu Ardelean – Lacu Roșu, face ca imensa despicătură a Văii Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpati. Cheile sunt străjuite de culmile: Ucigașul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stânci există trasee pentru practicarea alpinismului.

Aici s-au identificat și cele mai multe trasee alpine, deci să nu ne mire alpiniștii sportivi, adesea atârnați deasupra drumului ca niște păienjeni colorați ai vazduhului. Poate de aici a apărut și numele filmului „Omul păianjen”…. Sursă: bugetul.ro