Iarna care se încheie, cel puțin calendaristic, a fost una care a pus la grea încercare drumarii și drumurile. Temperaturile scăzute, umiditatea ridicată și ciclurile repetate de îngheț-dezgheț, la care s-a suprapus traficul greu cu mașini cu greutate depășită, au afectat structura carosabilului și au favorizat apariția gropilor.
De ce apar gropile iarna?
Pe timpul iernii, apa pătrunde în fisurile asfaltului. La îngheț, aceasta își mărește volumul și produce tensiuni în structura rutieră. Topirea gheții/zăpezii pe autostrăzi și drumurile naționale se produce prin administrarea clorurii de sodiu și clorură de calciu, fără a se mai folosi nisipul. Repetarea ciclurilor de îngheț-dezgheț duce la desprinderea materialului asfaltic și la apariția gropilor. Traficul intens accelerează procesul de degradare.
Ce este plombarea asfaltică?
Întreținerea drumurilor publice în sezonul rece presupune intervenții rapide pentru eliminarea degradărilor care pot afecta siguranța circulației. Reparațiile asfaltice pe timp de iarnă reprezintă o provocare majoră pentru administrațiile locale și firmele de întreținere a drumurilor.
Plombarea gropilor reprezintă principala metodă de remediere punctuală aplicată iarna, iar execuția acestor lucrări se realizează în baza unui cadru normativ clar, care stabilește condițiile tehnice, materialele admise și cerințele de calitate.
Procedeul este o intervenție locală prin care gropile sau degradările punctuale sunt umplute cu mixtură asfaltică rece(stațiile de producere a mixturii calde sunt închise iarna), fără a fi necesară refacerea completă a stratului de uzură. Este o soluție temporară sau semipermanentă, folosită frecvent în sezonul rece pentru a asigura siguranța circulației până la efectuarea unor reparații cu mixtură asfaltică caldă.
Lucrările de plombare fac parte din categoria lucrărilor de întreținere curentă, conform prevederilor normativului AND 605 elaborat sub autoritatea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Conform acestui normativ, plombarea este o intervenție locală aplicată în cazul: gropilor izolate, degradărilor de tip peladă, desprinderilor locale ale stratului de uzură, tasărilor punctuale fără afectarea majoră a structurii rutiere.
Normativul AND 540 privind prevenirea și remedierea degradărilor îmbrăcăminților asfaltice stabilește criteriile de identificare și încadrare a degradărilor.
Plombarea este recomandată atunci când: degradarea este superficială sau afectează doar stratul de uzură; fundația și straturile inferioare nu prezintă cedări structurale; suprafața afectată este redusă și nu justifică frezarea pe suprafețe extinse.
În cazul degradărilor structurale profunde, soluția corectă o reprezintă reparația prin decapare și refacerea stratului rutier pe grosimea afectată.
Mixturile asfaltice utilizate la plombări trebuie să respecte seria de standarde europene SR EN 13108, adoptate în România de Asociația de Standardizare din România (ASRO).
Condiții tehnice de execuție pe timp de iarnă
Conform normativelor tehnice și caietelor de sarcini, execuția plombărilor presupune următoarele etape obligatorii:
a) Pregătirea suprafeței: îndepărtarea apei, zăpezii și gheții; curățarea materialului dislocat; decuparea marginilor degradării în forme regulate (unde condițiile permit).
b) Amorsarea: aplicarea emulsiei bituminoase pentru asigurarea aderenței între stratul existent și materialul nou.
c) Punerea în operă: umplerea gropii cu mixtură; așternerea în straturi corespunzătoare grosimii; eEvitarea segregării materialului.
d) Compactarea mecanizată sau manuală este obligatorie pentru: eliminarea golurilor;
asigurarea etanșeității; obținerea gradului minim de compactare prevăzut în documentația tehnică.
e) Planeitate și siguranță. Suprafața finală trebuie să asigure: continuitatea profilului transversal; abateri minime de planeitate; redarea în siguranță a traficului.
Limitări specifice lucrărilor de iarnă
Normativele precizează că lucrările executate în condiții de temperatură scăzută pot avea o durabilitate redusă comparativ cu cele realizate în sezonul cald. Din acest motiv: plombările de iarnă sunt considerate intervenții de siguranță; zonele reparate trebuie monitorizate; Se recomandă includerea acestora într-un program de reparații definitive în sezonul favorabil.
Controlul calității și recepția lucrărilor
Caietele de sarcini ale administratorilor de drumuri prevăd: verificarea materialelor utilizate; controlul modului de execuție; termene de garanție (în funcție de tipul intervenției); recepția cantitativă și calitativă a lucrărilor.
Respectarea cadrului normativ este esențială pentru creșterea durabilității intervențiilor și pentru utilizarea eficientă a fondurilor alocate întreținerii rețelei rutiere.
Concluzie
Plombările asfaltice executate pe timp de iarnă nu reprezintă soluții improvizate, ci intervenții reglementate prin normative tehnice clare, care stabilesc condițiile de încadrare, materialele admise și cerințele de execuție. Aplicarea corectă a prevederilor tehnice contribuie la menținerea siguranței circulației și la prevenirea degradărilor extinse până la realizarea reparațiilor definitive în sezonul cald. Și încă un amănunt: procedurile sunt valabile și în celelalte state europene.
Iustina Panchea
