Danemarca e renumită pentru câteva poduri fascinante pe care le are, cel mai impresionant fiind Oresund, cel care leagă capitala Danemarcei de oraşul Malmo din Suedia, asigurând atât căi rutiere cât şi feroviare. Acum Danemarca a finalizat construcţia unui nou pod fascinant, numit Storstrom. Acesta e al treilea ca mărime din ţară şi va înlocui un alt pod cu acelaşi nume, care a servit aproape 90 de ani.Podul original Storstrom a fost inaugurat în 1937 şi la acel moment era o mostră de arhitectură şi inginerie civilă ultra modernă, având 3,2 km lungime şi combinând carosabilul rutier cu calea ferată. Acel pod a servit mulţi ani drept principala legătură între partea centrală a Danemarcei, Zealand, are cuprinde şi capitala, şi insula Falster de la sudul acesteia.
Insula Falster, la rândul ei, e foarte apropiată de insula Lolland, iar din Lolland se realizează conexiunea cu Germania cu feribotul, pe ruta Fehmarn-Rodbyhavn.Abia între anii 1980 şi 1984 au fost construite podurile Faro care leagă Zealand de Falster prin Faro, în regim de autostradă. De atunci majoritatea traficului rutier trece prin aceste poduri, însă podurile Faro nu aveau şi o cale ferată pe ele, aşa că traficul feroviar continua să circule pe vechiul pod Storstrom, împreună cu traficul rutier regional.
Germania şi Danemarca au, însă, planuri mari pentru conexiunile lor feroviare, tocmai de asta construiesc şi cel mai lung tunel subacvatic din lume, numit Fehmarnbelt, despre care am scris chiar de curând că acesta riscă să fie amânat din cauza birocraţiei şi a unei nave. Acel tunel va avea de asemenea căi rutiere şi feroviare, pentru trenuri rapide.Iar conform viziunii de ansamblu, acele trenuri rapide care vor traversa tunelul Fehmarnbelt vor trebui să poată ajunge la fel de rapid spre Copenhaga.
Şi podul vechi Storstrom din 1937, cu calea sa ferată, nu mai putea face faţă acestor trenuri rapide şi mari, din cauza că structura sa nu a fost prevăzută pentru asta, dar şi din cauza vârstei de aproape 90 de ani a acestuia. Respectiv, era nevoie de un pod nou, modern, care să poată susţine căi ferate pentru trenuri de peste 200 km/h. Astfel a şi apărut podul despre care vorbim azi, noul Storstrom. Acesta are 3.840 metri lungime, fiind construit relativ aproape de podul vechi, dar pe o traiectorie ceva mai diferită. Noul pod are 24 metri lăţime, având două căi ferate de mare viteză, un traseu rutier cu două benzi, în regim de drum extraurban, nu de autostradă, dar mai conţine şi piste dedicate bicicletelor şi chiar o pistă pietonală. Deci, cine va dori, va putea traversa cei aproape 4 km ai podului pe jos, fie la pas, fie alergând. Pilonul central al podului reprezintă semnătura sa distinctivă vizuală şi se va înălţa la 102 metri deasupra apei. De asemenea, podul va asigura o înălţime minimă navigabilă de 26 metri sub el, între pilonii săi. Podul are 48 de piloni. Toţi aceşti parametri încadrează noul pod pe poziţia 3 în topul celor mai mari din Danemarca, iar multifuncţionalitatea sa îi dictează o importanţă strategică enormă. Construcţia podului a fost decisă în 2013, iar primele lucrări simbolice la el s-au făcut în 2018. Anul 2025 a fost cel mai accelerat în munca la el, întrucât constructorii păreau că nu se mai pot încadra în termen, care stipulau inaugurarea traficului rutier pentru finalul anului 2025 şi a celui feroviar în 2027. Podul a fost construit, însă acum se fac instalările elementelor finale de siguranţă, iar inaugurarea e programată pentru februarie 2026, cu o uşoară depăşire a termenului. Totuşi, folosirea lui la maxim va începe în 2029, atunci când va fi inaugurat şi tunelul Fehmarnbelt şi traficul feroviar şi rutier în regiune va deveni mult mai intens. Noul pod Storstrom va trebui să reziste minim 100 de ani garantat, cu tot cu solicitările structura majore pe care le va avea de suportat de la trenurile care vor circula cu 200 km pe el, într-o uşoară curbă, deci cu forţă centrifugă generată şi susţinută de structura sa. Sursa: piataauto.md
