România și Republica Moldova fac un pas important pentru dezvoltarea conexiunilor rutiere peste Prut. Studiile de fezabilitate pentru patru noi poduri au fost finalizate și predate către CNAIR, iar proiectele au intrat în etapa avizării. Unul dintre obiectivele majore este podul din zona Răducăneni – Bărboieni, care va crea o nouă legătură rutieră între județul Iași și Republica Moldova.
Planurile privind dezvoltarea infrastructurii dintre România și Republica Moldova intră într-o etapă tot mai concretă. Cele patru noi poduri peste râul Prut, pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a contractat elaborarea studiilor de fezabilitate, au ajuns la etapa obținerii avizelor și acordurilor necesare. Cele patru conexiuni sunt Stânca – Costești, Bumbăta – Leova, Fălciu – Leca și Răducăneni – Bărboieni. Documentațiile tehnice au fost finalizate și transmise către CNAIR pentru parcurgerea procedurilor de avizare.
Un nou punct de trecere în zona Răducăneni
Pentru județul Iași, cel mai important proiect din acest pachet este viitorul pod Răducăneni – Bărboieni. Noua conexiune va lega zona Răducăneni de localitatea Bărboieni, din raionul Nisporeni, și este gândită ca o alternativă pentru traficul transfrontalier dintre cele două maluri ale Prutului. Proiectul are o importanță strategică pentru infrastructura rutieră a Moldovei, în condițiile în care dezvoltarea relațiilor economice și comerciale dintre România și Republica Moldova presupune și existența unor legături rutiere moderne și eficiente. Pentru acest obiectiv, autoritățile județene au intrat deja în procedurile administrative necesare. Certificatul de urbanism pentru podul din zona Răducăneni a fost emis, iar documentația tehnică a avansat în paralel cu celelalte proiecte.
Patru poduri, 4,4 milioane de lei pentru proiectare
Contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate au fost semnate de CNAIR la Chișinău, în februarie 2025. Valoarea totală a celor patru contracte a fost de 4,4 milioane de lei, fără TVA, fiecare documentație având o valoare de 1,1 milioane de lei. Durata prevăzută pentru elaborarea fiecărui studiu de fezabilitate a fost de 12 luni, finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat al României. Acum, după finalizarea documentațiilor, proiectele intră într-o etapă esențială: obținerea avizelor și aprobarea documentațiilor, proceduri care trebuie parcurse înaintea trecerii la următoarele faze de investiție.
O strategie mai amplă pentru legăturile peste Prut
Cele patru poduri nu reprezintă singurele proiecte prin care România și Republica Moldova își dezvoltă infrastructura rutieră. În paralel, este în derulare proiectul podului de la Ungheni, parte a conexiunii Autostrăzii Unirii A8 cu Republica Moldova. De asemenea, sunt pregătite intervenții la punctele de trecere Albița – Leușeni, Sculeni – Sculeni și Oancea – Cahul.
Strategia anunțată de reprezentanții Ministerului Transporturilor este și mai ambițioasă. România își propune ca, într-un orizont de cinci până la șapte ani, să existe cel puțin un pod rutier pentru fiecare raion al Republicii Moldova care are frontieră cu România.
De la poduri izolate la o rețea rutieră
Construirea noilor poduri peste Prut poate schimba semnificativ circulația rutieră dintre România și Republica Moldova. Dacă în prezent traficul este concentrat în câteva puncte de trecere, noile conexiuni vor permite distribuirea fluxurilor și vor crea trasee mai directe între comunitățile de pe cele două maluri ale Prutului.
Pentru Moldova românească, proiectele au o importanță suplimentară. Județele Iași, Vaslui și Botoșani vor avea noi puncte de legătură cu Republica Moldova, ceea ce poate contribui la dezvoltarea comerțului, transportului de mărfuri, turismului și relațiilor economice transfrontaliere.
Pentru zona Iașului, podul Răducăneni – Bărboieni poate deveni una dintre piesele importante ale acestei viitoare rețele. În următoarea perioadă, atenția se mută de la studiile de fezabilitate către avizarea documentațiilor, aprobarea investițiilor și pregătirea etapelor care vor permite trecerea efectivă la proiectarea tehnică și execuția lucrărilor. Prutul nu mai trebuie să fie doar o frontieră. Prin noile proiecte, el poate deveni o axă de conectare între România, Republica Moldova și, mai departe, rețeaua europeană de transport.
Nicolae Popovici
