Un studiu de prefezabilitate propune transportul metropolitan pe infrastructură segregată ca alternativă la traficul rutier. Coridorul Gara Centrală – Copou – Spitalul Regional de Urgență – Aeroport este, în această etapă, varianta cu cel mai bun punctaj.
Iașul începe să analizeze concret o soluție de transport public care să nu mai depindă de traficul rutier. Studiul de prefezabilitate „Monorail Iași”, realizat pentru Asociația #HaiCăSePoate, analizează oportunitatea unui sistem de transport public de mare capacitate, separat de traficul de la sol, destinat atât municipiului, cât și zonei metropolitane. Raportul intermediar 01, datat 10 august 2026, precizează însă că analiza nu reprezintă încă alegerea unei soluții finale.
Gara – Copou – SRU – Aeroport, pe primul loc
Dintre cele cinci coridoare analizate, T4a – Gara Centrală – Copou – Spitalul Regional de Urgență – Aeroport a obținut cel mai mare punctaj: 47,3 din 57 de puncte, respectiv 82,9%, fiind recomandat prioritar pentru etapa următoare. Coridorul are o lungime de aproximativ 7,5 kilometri.
Pe locul următor se află traseul Lețcani – Valea Lupului – Aeroport, cu 19,39 kilometri și 42,7 puncte din 57. Analiza arată că acesta are însă un potențial demografic foarte mare, cu peste 202.000 de locuitori în bazinul de 800 de metri.
Studiul atrage atenția că T4a este avantajat prin conectarea unor poli importanți ai orașului, chiar dacă din punct de vedere topografic este unul dintre cele mai dificile coridoare.
O parte din traseu ar putea fi subterană
Una dintre propunerile importante ale studiului este ca tronsonul Gara – Copou – Spitalul Regional de Urgență să beneficieze de o soluție parțial subterană. Motivul este protejarea zonelor istorice și a peisajului construit din Copou și centrul Iașului.
În schimb, segmentul Spitalul Regional – Aeroport este văzut ca o oportunitate de dezvoltare urbană de tip TOD – dezvoltare orientată către transportul public. Studiul indică faptul că mai mult de jumătate dintre terenurile aflate într-o rază pietonală de 800 de metri în jurul stațiilor ar fi libere sau disponibile pentru o densificare controlată.
Maglev sau monorail încălecat?
Studiul nu stabilește încă tehnologia care va fi utilizată. Au fost comparate patru soluții: light-rail pe viaduct, monorail încălecat, monorail suspendat și maglev urban. În evaluarea multicriterială, maglevul urban a obținut 29 de puncte și primul loc, iar monorailul încălecat 26 de puncte și locul al doilea. Aceste două tehnologii au fost reținute pentru aprofundarea analizei tehnico-economice, de risc și cost. Alegerea tehnologiei finale va fi făcută într-o etapă ulterioară.
Din punct de vedere tehnic, studiul indică pentru monorailul încălecat viteze maxime de exploatare de 80–100 km/h și capacitatea de a aborda rampe de 6–10%, în timp ce pentru maglev sunt indicate viteze de 100–120 km/h și rampe de până la 7–10%.
Peste 3.100 de locuri de parcare la intrările în oraș
Conceptul propus nu se limitează la monorail. Studiul prevede și integrarea cu transportul public existent și cu sisteme Park & Ride. Sunt propuse cinci terminale: Lețcani, Bucium, Miroslava, Ciurea și Tomești, cu o capacitate cumulată de peste 3.100 de locuri de parcare. Autobuzele ar urma să aibă rolul de a aduce călătorii din cartiere și localitățile secundare către nodurile de monorail. Astfel, obiectivul este ca transportul public să devină o alternativă reală la autoturism, printr-un sistem care nu mai rămâne blocat în ambuteiajele de la sol.
Un proiect care ar putea schimba mobilitatea metropolitană
Studiul pornește de la o realitate cunoscută de orice șofer care intră sau iese zilnic din Iași: traficul metropolitan este în creștere, iar principalele axe de acces sunt tot mai aglomerate. RaportulRaportul indică o cotă de 52,4% pentru autoturismul personal în mobilitatea Zonei Metropolitane Iași în 2026.
În scenariul analizat, introducerea unui sistem de transport public segregat ar putea reduce ponderea deplasărilor cu autoturismul personal de la 52,4% la 33,5%, în timp ce monorailul ar ajunge la o cotă estimată de 28,2%. Acestea sunt însă prognoze ale studiului, nu rezultate deja obținute în exploatare.
Pentru Iași, miza proiectului este mai mare decât introducerea unui nou mijloc de transport. Este vorba despre regândirea mobilității dintre municipiu și localitățile din jur, astfel încât dezvoltarea metropolitană să fie susținută de infrastructură de transport rapid, intermodal și independent de traficul rutier.
Deocamdată, monorailul Iașului este un proiect aflat în etapa de prefezabilitate. Studiul indică direcțiile care merită aprofundate, nu o soluție definitivă. Următoarea etapă va trebui să clarifice tehnologia, costurile, riscurile, finanțarea și condițiile concrete în care un asemenea sistem ar putea fi construit și operat.
Nicolae Popovici
