Curtea de Apel București a obligat CNAIR să reia procedura de atribuire pentru primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret, după ce contractele fuseseră deja semnate. Decizia readuce în prim-plan riscurile generate de contestațiile din marile licitații de infrastructură.
O decizie pronunțată de Curtea de Apel București schimbă situația juridică a două dintre cele mai importante contracte de infrastructură rutieră din nord-estul României. Este vorba despre primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret, proiect finanțat prin mecanismul european SAFE. Instanța a obligat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să continue procedura de atribuire și să reevalueze ofertele depuse de Concelex SRL, Construcții Erbașu SA și asocierea condusă de Far Foundation, pentru cele două loturi. Potrivit informațiilor publicate de „Ziarul de Iași”, CNAIR are la dispoziție 20 de zile de la comunicarea hotărârii pentru efectuarea demersurilor stabilite de instanță.
Contracte de aproximativ 730 de milioane de euro
Cele două loturi ale sectorului Suceava–Siret fuseseră atribuite în primăvara acestui an asocierii româno-ucrainene Far Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans SRL. Valoarea totală a contractelor este de aproximativ 3,72 miliarde de lei fără TVA, echivalentul a circa 730 de milioane de euro. Contractele au fost semnate la sfârșitul lunii mai.
Procedura a ajuns însă în instanță după ce firmele Concelex și Construcții Erbașu au contestat rezultatul licitației și au solicitat reevaluarea ofertelor. Anterior, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor respinsese plângerea formulată de Concelex, după care litigiul a continuat la Curtea de Apel București.
O situație neobișnuită pentru proiectele SAFE
Particularitatea cazului este că instanța a intervenit după semnarea contractelor, obligând CNAIR să reia o etapă esențială a procedurii de atribuire. Decizia poate avea consecințe asupra calendarului proiectului, deoarece reevaluarea ofertelor trebuie realizată în condițiile stabilite de instanță. În acest moment, hotărârea privește procedura de atribuire și nu reprezintă, prin ea însăși, o concluzie asupra capacității tehnice sau financiare a vreunuia dintre constructorii implicați.
SAFE, finanțarea destinată conectării Moldovei
Proiectele de infrastructură rutieră din nord-estul României au devenit parte importantă a strategiei de utilizare a fondurilor europene SAFE. România beneficiază, în cadrul acestui mecanism, de 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură duală, fonduri destinate în principal realizării unor conexiuni prin capetele autostrăzilor A7 și A8. În această categorie intră și marile proiecte care trebuie să asigure legătura rapidă a Moldovei cu restul țării, dar și conectarea României cu Republica Moldova și Ucraina. Pentru zona Moldovei, miza este cu atât mai mare cu cât prin același mecanism sunt finanțate sau pregătite proiecte precum Pașcani–Suceava pe A7 și Moțca–Lețcani–Ungheni pe A8.
Nu este singurul proiect SAFE ajuns în instanță
Situația de la Suceava–Siret vine după un alt episod judiciar important legat de infrastructura finanțată prin SAFE. În august, Curtea de Apel București a dispus suspendarea contractului pentru ultimul tronson al A8 spre Republica Moldova, în valoare de aproximativ 4,7 miliarde de lei, până la soluționarea litigiului. Astfel, proiectele strategice de infrastructură ale Moldovei se confruntă nu doar cu problema finanțării și a capacității administrative de implementare, ci și cu proceduri de contestație care pot influența calendarul lucrărilor.
Infrastructura Moldovei are nevoie de continuitate
A7 și A8 reprezintă coloana vertebrală a viitoarei rețele de autostrăzi din Moldova. Fiecare întârziere în procedurile de atribuire poate avea efecte asupra sincronizării mai multor proiecte, în condițiile în care finanțarea SAFE presupune și respectarea unor termene specifice. În cazul Suceava–Siret, următorul pas este reevaluarea ofertelor de către CNAIR, conform hotărârii Curții de Apel București. Abia după finalizarea acestei etape va putea fi clarificat parcursul contractual al celor două loturi. Pentru Moldova, însă, miza rămâne aceeași: proiectele de infrastructură rutieră trebuie să treacă cât mai repede de etapa licitațiilor și contestațiilor la cea a lucrărilor efective în teren
Nicolae Popovici
