Județul Galați: vor fi modernizate drumurile existente între Galaţi şi Hanu Conachi – DN 2B şi DN 25.

22
Modernizarea drumurilor existente între Galaţi şi Hanu Conachi – DN 2B şi DN 25, din judeţul Galaţi, va costa 1,85 miliarde lei

Modernizarea drumurilor existente între Galaţi şi Hanu Conachi – DN 2B şi DN 25, din judeţul Galaţi, în lungime de 40 km, va costa 1,85 miliarde lei, investiţia fiind de trei ani, arată un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii ”Modernizare drumuri existente între Galaţi şi Hanu Conachi – DN 2B şi DN 25”, judeţul Galaţi, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor.

 Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 1.850.041.000 lei, din care partea de construcţii şi montaj 1.273.111.000 lei.

Durata de execuţie a obiectivului de investiţie este de trei ani.

În luna septembrie, judeţele Galaţi şi Vaslui au fost grav afectate de inundaţii.. Localităţile afectate de viituri şi inundaţii includ Pechea, Costache Negri, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Tudor Vladimirescu, Corni, Băneasa, Suceveni, Vârlezi, Cudalbi, Bereşti Meria şi Mândreşti. 

Lungimea drumului este de 40 km.

Pe întreaga lungime, drumul are în profil transversal 4 benzi de circulaţie.

Drumul va avea 12 poduri şi pasaje şi un nod rutier.

Terenurile pe care se va construi drumul au destinaţia de terenuri agricole (extravilane) şi terenuri intravilane. Suprafaţa necesară de expropiat este de circa 405.076 mp.

Este prevazută montarea de parapeţi de siguranţă marginali, parapeţi pietonali la limita dintre trotuar şi taluz. De asemenea, iluminatul public se realizează pentru crearea condiţiilor de siguranţă în trafic în perioada cu vizibilitate redusă, pe timp de noapte, folosind corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu LED dispuse.

”Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, se menţionează în SF.

DN 25 este un drum naţional aflat în judeţul Galaţi şi care leagă Galaţiul de Tecuci. El porneşte din Tecuci şi se termină în DN2B în localitatea Şendreni, aproape de Galaţi.

Investitiţia se continuă pe traseul drumului naţional DN 2B, cuprins între km 125+200 – km 128+311.

Lungimea traseului proiectat este de circa 37,02 km pe sectorul DN 25 şi de circa 2,98 km pe DN 2B.

Tronsonul de drum existent face parte din reţeaua de drumuri naţionale, fiind format din două sectoare care se desfăşoară prin următoarele comune şi localităţi: Hanu Conachi, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Piscu, Independenţa, Brăniştea, Sendreni şi Vădeni, cuprinzând:

–  drumul naţional DN 25, cuprins între km 31+400 – km 33+380 (inclusiv Nod), km 33+380 – km 49+590, km 49+590 – km 68+197 şi

– drumul naţional DN2B, cuprins între km 125+200 – km 128+311.

Expertizele tehnice realizate în anii 2022 şi 2023 de către experţii tehnici Răcănel Ionuţ Radu şi Diaconu Ion Dumitru, autorizaţi pentru domeniul A4, B2, D, recomandă studierea a două variante de realizare a structurii rutiere. Proiectantul recomandă adoptarea Variantei 1 de alcătuire a structurii rutiere, aceasta fiind şi varianta aprobata în cadrul Consiliului Tehnico Economic (CTE) al CNAIR.

Varianta 1, cu structura rutieră semirigidă, are valoarea estimată 1,85 miliarde lei (371,7 milioane euro), iar varianta 2, cu structura rutieră flexibilă, are valoarea estimată 1,96 miliarde lei (395,02 milioane euro).

Colectarea şi scurgerea apelor

Sistemul natural de scurgere existent înaintea execuţiei drumului va fi menţinut prin execuţia de poduri, podeţe, sanţuri si rigole carosabile şi sistem de preluare a apelor pluviale.

”Este nevoie de a se realiza santuri sau rigole noi, adaptate la condiţiile locale, respectiv declivităţi pronunţate sau declivităţi reduse. Pe zona declivităţilor pronunţate este necesară realizarea de şanţuri permeate”, mai arată Nota de fundamentare.

La traversarea prin localităţi, în dreptul acceselor la proprietăţi sau la intersecţia cu drumurile laterale, şanţurile vor fi continuate prin intermediul podeţelor, sau rigolelor cu plăcuţă carosabilă, scurgerea apelor fiind asigurată de-a lungul întregului traseu al drumului naţional.

Scurgerea apelor se va realiza prin:

–  Secţiuni trapezoidale (sanţuri);

–  Secţiuni dreptunghiulare închise cu plăcute carosabile (rigole carosabile);

–  Sisteme de evacuare a apelor pluviale (guri de scurgere, conducte de canalizare, cămine de vizitare şi sanţuri).

Scurgerea apelor în bune condiţii are un rol important în prevenirea degradărilor în structura rutieră. În acest sens, s-au prevazut:

–  realizarea de sanţuri trapezoidale de pământ (extravilan) sau pereate/betonate (intravilan) cu adâncimea de 50 cm;

–  prevederea pe zone scurte de rigole carosabile acolo unde distanţa între gardurile proprietăţilor este mică sau acolo unde terenul impune acest sistem;

–  crearea de şanţuri noi acolo unde acestea lipsesc;

–  prevederea de podeţe noi acolo unde este cazul;

–  rigole de acostament şi caşiuri de descărcare până la şanţul de la piciorul taluzului, în cazul rambleelor înalte, pentru a impiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz.

–  prevederea de podeţe tubulare la intrările în curţi şi la drumurile laterale.

Pe sectorul de drum analizat scurgerea apelor provenite din precipitaţii se produce gravitational, prin sanţuri şi rigole, sau sistem de colectare a apelor în intravilan, deversarea acestora se realizează în emisari naturali prin canale existente amenajate şi fire de vale existente în zona drumului.

Reţele de colectare ape pluviale

La alcătuirea sistemului de colectare a apelor pluviale, din zonele intravilane a localităţiilor, se va ţine seama de următoarele:

– Păstrarea sistemului existent (conducte, guri de scurgere, cămine de canalizare), acolo unde este posibil.

– Curgerea apei se va face pe cât posibil gravitaţional, pentru a se evita pe cât posibil staţiile de pompare.

– Adâncimea minimă de pozare a canalelor ţine seama de adâncimea de înghet, cu o pantă care să asigure viteza de autocuraţare optimă pe întreaga reţea şi acoperirea cu pamânt a crestei colectorului pentru a favoriza comportarea la solicitările mecanice provenite din traficul auto.

Execuţia reţelelor de colectare a apelor pluviale se va desfăşura din aval către amonte, astfel încât să se asigure scurgerea apelor din săpătura şi darea în folosinţa a porţiunilor executate.

Pentru această investiţie a fost obţinut Acordul de mediu nr. 7 din 15.11.2024 emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.