Comuna Bișoca, una dintre cele mai pitorești așezări montane din județul Buzău, trece printr-un amplu proces de modernizare a infrastructurii rutiere. Pentru o comunitate aflată la 800–900 de metri altitudine, unde relieful accidentat și condițiile meteorologice pun permanent probleme administrației, drumurile reprezintă mai mult decât o investiție în asfalt: sunt legătura dintre oameni, sate, servicii publice și restul județului.
Unul dintre cele mai importante proiecte este modernizarea DJ 204C, pe sectorul de 24,5 kilometri dintre limita cu județul Vrancea, Bișoca, Sărulești și Vintilă Vodă.
Un drum dificil, construit în teren montan
Modernizarea DJ 204C nu a fost o lucrare simplă. Traseul traversează o zonă cu relief dificil, iar în timpul execuției au apărut inclusiv alunecări de teren care au impus intervenții suplimentare. În septembrie 2025, autoritățile județene anunțau că aproximativ 90% din tronson era asfaltat, în timp ce lucrările continuau în zonele afectate de alunecări, prin consolidări, șanțuri betonate, acostamente și montarea parapetelor.
Un punct important al investiției îl reprezintă podul peste râul Râmnic, la limita județului Buzău cu Vrancea. În toamna anului trecut, primarul comunei Bisoca, Florin Stemate, preciza că noul pod trebuie privit ca parte a unui proiect mai amplu de refacere și modernizare a legăturii rutiere către Bisoca și către localitățile din zona montană.
Primăria Bisoca, implicată în modernizarea drumurilor locale
În paralel cu investiția pe drumul județean, administrația locală are propriul program de îmbunătățire a infrastructurii comunale. Printre proiectele asumate pentru perioada 2024–2028 se numără repararea și modernizarea DC 199 Recea–Șindrila, pe o lungime de aproximativ 3,2 kilometri, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, precum și modernizarea și repararea unor alte drumuri comunale, între care DC 170 Bișoca–Pleși și DC 161 Bișoca–Sările. Sunt prevăzute, de asemenea, asfaltări ale unor drumuri de interes local din satele Lopătăreasa, Lacurile și Sările.
Direcția este una importantă pentru o comună în care distanțele dintre sate, relieful și pantele accentuate pot transforma un drum necorespunzător într-o problemă majoră pentru accesul oamenilor la școală, servicii medicale, comerț sau transport. De altfel, dificultățile infrastructurii locale au devenit evidente și în cazul satului Pleși, unde autoritățile au atras atenția asupra accesului dificil către Bisoca, inclusiv în ceea ce privește transportul elevilor.
Infrastructura, condiție pentru dezvoltarea turistică
Pentru comuna Bișoca, modernizarea drumurilor are și o puternică dimensiune economică. Comuna se află într-o zonă cu un important potențial turistic, iar accesul rutier este esențial pentru dezvoltarea pensiunilor, a turismului rural și pentru valorificarea peisajului și tradițiilor locale. Bisoca este una dintre comunele montane ale județului, accesul principal realizându-se prin rețeaua de drumuri județene care leagă zona de Vintilă Vodă, Sărulești și, pe cealaltă direcție, de zona Nehoiu–Lopătari–Mânzălești. Iar administrația locală și-a propus explicit să lege modernizarea infrastructurii de dezvoltarea turistică a comunei. Printre proiectele anunțate se regăsesc, pe lângă drumuri, investiții în iluminatul public, apă, infrastructură socială și amenajarea unor zone de agrement.
Un drum bun înseamnă mai mult decât confort
Pentru locuitorii din comuna Bișoca, fiecare kilometru de drum modernizat înseamnă timp câștigat, acces mai sigur și o legătură mai bună cu localitățile din jur. Pentru turiști, înseamnă posibilitatea de a ajunge mai ușor într-o zonă montană spectaculoasă. Pentru administrația locală, înseamnă însă și o responsabilitate suplimentară: drumurile și lucrările de infrastructură trebuie întreținute permanent, mai ales într-o zonă unde ploile, înghețul, zăpada și alunecările de teren pot afecta rapid investițiile.
Comuna Bișoca arată astfel că dezvoltarea unei comunități rurale începe, în multe cazuri, de la infrastructura de bază. Un drum modernizat și un pod sigur nu sunt doar obiective de infrastructură. Sunt investiții în mobilitatea oamenilor, în economie, în turism și, în cele din urmă, în șansa unei comunități montane de a rămâne conectată și de a se dezvolta.
Nicolae Popovici
