Al XVI-lea Congres Naţional de Drumuri şi Poduri din România s-a desfășurat la Timișoara în perioada 21 – 24 septembrie 2022 și s-a dovedit a fi un eveniment de importanţă naţională. Congresul a fost organizat de către Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri din România, cu sprijinul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și a reunit un număr important de administratori ai reţelelor de autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri judeţene, străzi, dar și specialişti din domeniul infrastructurii rutiere, proiectanţi, consultanţi, constructori de drumuri și poduri din țară și din străinătate. Temele abordate la congres sunt de actualitate, în concordanţă cu preocupările la nivel naţional şi internaţional. Ministrul Transporturilor, Sorin GRINDEANU, a fost prezent la congres și a declarat că inginerii români sunt recunoscuţi pentru rezultatele în infrastructură, iar două exemple sunt emblematice: Transfăgărăşan şi Transalpina. El a transmis și o provocare: unirea tuturor Regiunilor istorice româneşti prin infrastructura rutieră de mare viteză.
În perioada 21 – 24 septembrie 2022 s-au desfășurat lucrările Congresului Național de Drumuri și Poduri, ediția a XVI-a, manifestare științifică organizată la Timișoara de către Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri din România, cu sprijinul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Și de această dată la congres au fost prezenți în număr mare specialişti din domeniul infrastructurii rutiere, proiectanţi, consultanţi, constructori de drumuri și poduri, cadre didactice, dar și administratori ai reţelelor de autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri judeţene, străzi, din toate județele. Pe de altă parte am remarcat prezența mult mai bună a decidenților din viața politică și administrativă a României, începând cu Sorin GRINDEANU -viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și ing. Cristian PISTOL – directorul general al CNAIR. O prezență extrem de frumoasă a fost cea a domnului Robin SEBBILE, secretarul general adjunct al Asociației Mondiale de Drumuri.
Președintele APDP România – prof univ dr ing Gheorghe LUCACI, a deschis lucrările celui de-al XVI -lea congres spunând: „Domnule viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii, Sorin GRINDEANU, ne onorează prezența dumneavoastră la lucrările Congresului Național de Drumuri și Poduri din România. Ne bucurăm de atenția oficialităților din zona noastră, respectiv prefectul județului, dl Mihai RITIVOIU, dl președinte al CJ Timiș, Alin NICA, dl primar Dominic FRITZ, dl rector al UPT Florin DRĂGAN, dl director general al CNAIR Cristian PISTOL. ne bucurăm extrem de mult de prezența dlui Robin SEBBILE, secretarul general adjunct al Asociației Mondiale de Drumuri. Menționez și prezența dlui Gheorghe FALCĂ, europarlamentar, și a dlui Sorin MAXIM, director general la Agenția de Dezvoltare Regională Vest. Reuniunea la care ne aflăm se constituie într-o dezbatere pe teme profesionale, nu ne implicăm în alte discuții de altă natură. Funcționăm după principiile Asociației Mondiale de Drumuri, al cărui membru suntem, ca APDP; astfel, inclusiv Guvernul României este membru la această asociație. Este principala platformă de diseminare a cunoștințelor profesionale din domeniul rutier, la nivelul utilizatorilor, proiectanților, executanților, consultanților, tuturor profesioniștilor din domeniul rutier. Credem că acest congres de la Timișoara va fi o reușită, avem peste 400 de participanți înscriși oficial la congres, 21 de expozanți foarte interesanți la expoziția de tehnică rutieră. Ne bucurăm de sprijinul unui număr important de sponsori care au făcut posibilă organizarea acestui congres. Prezența sponsorilor aici dovedește interesul față de lucrările acestei conferințe profesionale.”
Manifestare științifică cu sprijin guvernamental
Niciunul dintre congresele Asociației Profesionale de Drumuri și Poduri din România nu s-a bucurat de o participare atât de masivă a celor care sprijină sau sunt alături de Breasla drumarilor: Ministru, Rector, Prefect, Președinte Consiliul Județean, Primar. Și, desigur, așa cum am amintit mai sus, conducerea Asociațiai Mondiale de Drumuri – PIARC. A fost o prezență superioară, atât ca participare, cât și ca mesaje transmise participanților la congres. Și, spunem noi, către publicul larg prin promovarea excelentă făcută de presa din zona Banatului, preluată și de către cea centrală. Primul dintre invitați care a luat cuvântul a fost Sorin GRINDEANU, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care a spus că:
„Sunt onorat să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră la cel de-16-lea Congres organizat de APDP. O spun cu toată considerația pentru Asociația dumneavoastră care a fost creată odată cu libertatea, în anul 1990! Și astăzi, ca și atunci, de dumneavoastră depinde – într-o mare măsură- libertatea economică a țării. O țară cu drumuri bune are și o economie solidă. Putem vorbi despre o economie performantă doar dacă se susține pe o infrastructură dezvoltată, modernă, eficientă și mai ales interconectată între toate modurile de transport! Pentru România, ultimii ani au fost ani de încercare pentru infrastructura de transport. În special, infrastructura rutieră a făcut cel mai des obiectul articolelor de presă, al dezbaterilor publice, iar meseria de drumar a fost de multe ori atacată și de prea puține ori lăudată! Deși este una din cele mai dificile meserii. Acest lucru a fost cauzat de unele sincope în derularea contractelor, ceea ce în unele proiecte a reprezentat o problemă reală. Ceea ce vă caracterizează sunt însă realizările și nu situațiile punctuale. 
Suntem țara cu două drumuri montane spectaculoase pe plan internațional: Transfăgărășan și Transalpina, obiective rutiere și turistice care au adus notorietate României și au ținut de multe ori primele locuri în topurile de specialitate. Două drumuri se datorează inginerilor români, cu care ne mândrim! Este evident că mulți dintre cei care îi critică pe drumari nu cunosc în profunzime nici realizările și nici riscurile acestei meserii.
Vă propun să ne îndepărtăm cât mai mult de judecățile nedrepte și să atragem atenția asupra reușitelor dumneavoastră. Iar asta se poate realiza într-un singur fel: prin accelerarea proiectelor de infrastructură. Este tardiv să judecăm erorile trecutului, este însă obligatoriu să ne concentrăm la un viitor în care să NU mai existe:
– întârzieri nejustificate,
– contracte nefinalizate
– drumuri neîntreținute.
De aceea, ASTĂZI vă lansez o PROVOCARE: unirea provinciilor istorice din România!
Mă refer – în primul rând – la Autostrada A8, denumită sugestiv Autostrada Unirii, unul dintre proiectele de anvergură care trebuie finalizat în condiții optime de timp și calitate. Și pentru care s-au făcut până acum pași importanți, în special pentru tronsoanele din capete care sunt finanțate prin PNRR.
Apoi, Autostrada A7 (Autostrada Moldovei) este un alt proiect important care avansează rapid. Pe cei 320 de km dintre Ploiești și Pașcani, finanțați prin PNRR, etapele se succed rapid, iar țintele vor fi atinse mai devreme decât prevăd jaloanele din PNRR. Conform acestui Plan, anul viitor ar trebui semnate jumătate din cele 13 loturi! Deja avem 4 contracte semnate (loturile 2 și 3 Ploiești-Buzău și tronsoanele 1 și 4 Buzău-Focșani), iar două (loturile 1 și 2, Ploiești-Buzău) au intrat efectiv în lucru.
Apoi
– chiar luni pentru încă două contracte a fost desemnat câștigătorul (tronsoanele 2 și 3 Buzău-Focșani)
– pentru alte 6 contracte urmează, zilele acestea, să desemnăm câștigătorii (Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani)
– Iar pentru un contract la care rezultatul a fost contestat – mai exact Lotul 3 din Ploiești-Buzău, lotul 3- în scurt timp vom desemna din nou câștigătorul.
Practic, până la sfârșitul anului vom avea desemnați câștigători pentru toate loturile de la Ploiești la Pașcani, ceea ce face posibilă finalizarea A7 până în anul 2025. Deci cu un an mai devreme decât prevede PNRR.
Tot în acest an am marcat încă un moment important: finalizarea semnării tuturor contratelor de proiectare și execuție pentru toate secțiunile din mult așteptata Autostradă Sibiu – Pitești.
Pe această autostradă avem și un rezultat încurajator: un constructor serios, alături de o echipă bună de drumari de la CNAIR, se mobilizează să finalizeze, înainte de termen, prima secțiune, Sibiu – Boița. Avem șansa reală de a circula pe prima secțiune a autostrăzii Sibiu – Pitești, iar finalizarea acesteia înainte de termen este o mândrie pentru drumari.
O realizare notabilă este și deschiderea Tronsonului II al Drumului expres Craiova – Pitești, care asigură practic ocolirea orașelor Slatina și Balș. Ani de zile, traversarea celor două localități a fost practic coșmarul oricărui șofer care trecea prin zonă.
Tocmai de aceea doresc să le mulțumesc tuturor celor implicați în acest proiect, atât celor de la CNAIR, cât și constructorului român pentru implicarea de care au dat dovadă în derularea acestui proiect. Din păcate nu pot enumera printre reușite și Lotul I al acestui Drum expres. Menționez doar că am atras atenția acestui constructor, dar și altora care se află în situații similare, că emiterea unei noi serii de certificate negative se apropie de scadență.
Doresc doar să fim clar înțeleși: vom face tot posibilul pentru ca pe șantiere să rămână doar constructori serioși care respectă contractele. Înainte de a încheia vreau să vă anunț că vom continua procesul de descentralizare a proiectelor de infrastructură rutieră. Autoritățile locale trebuie să-și asume la rândul lor gestionarea unor proiecte de interes local, bineînțeles cu sprijinul specialiștilor de la centru. Trebuie să conștientizăm că modernizarea infrastructurii se află în mâinile specialiștilor, ca și dezvoltarea economică la nivel național sau local, care decurge din atingerea acestor investiții. Pentru dezvoltarea rețelei de autostrăzi și căi ferate moderne, în următorul deceniu, România are un plan investițional cu obiective de aproximativ 70 de miliarde de euro din care aproape jumătate având deja finanțarea asigurată din fonduri europene. Planul Investițional aprobat de Comisia Europeană trebuie respectat indiferent de schimbările guvernelor. Infrastructura se construiește doar cu seriozitate și determinare.
Deoarece pentru a UNI REGIUNILE și a realiza împreună această provocare este nevoie de o colaborare onestă, profesionistă între CNAIR și firmele de construcții, dar și între antreprenori, subcontractori și prestatori. De aceea, vă asigur de tot sprijinul meu și împreună cu dumneavoastră îmi asum responsabilitatea îndeplinirii acestor obiective.
NUMAI prin mobilizare și implicare vom depăși orice obstacol și vom asigura o dezvoltare temeinică a infrastructurii rutiere din România. Vă mulțumesc!”
Cu interes a fost așteptată și intervenția directorului general al CNAIR, Cristian PISTOL, care a prezentat o parte din rezultatele obținute la aproape un an de când a preluat mandatul de director general al CNAIR. El a insistat pe misiunea pe care toți cei angrenați în dezvoltarea infrastructurii mari din România o au pentru următorii ani: unirea provinciilor istorice printr-o infrastructură rutieră modernă. Activitatea Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere este amplă, desfășurată pe domenii, cele mai importante fiind Investițiile și Administrarea Infrastructurii Rutiere, activitate care reunește specialiști foarte bine pregătiți, foarte mulți dintre ei fiind membri ai Asociației Profesionale Drumuri și Poduri. În numele lor, directorul general Cristian PISTOL, a prezentat evoluțiile din ultima perioadă a unor proiecte majore: „A7 (Autostrada Moldovei), pe secțiunea de 320 de km, finanțată prin PNRR, cuprinsă între Ploiești și Pașcani lucrurile evoluează foarte bine. Sunt șanse reale ca în 2024 să fie deschisă circulația pe primii kilometri.
O realizare notabilă a acestui an este deschiderea circulației pe primii 40 de km de drum expres din țara noastră, Craiova – Pitești. Și nu în ultimul rând, semnarea celor 3 contracte pentru proiectarea și execuția secțiunilor 2, 3 și 4 ale autostrăzii Sibiu – Pitești, reprezintă o reușită notabilă a întregii echipe de la CNAIR. Un aspect care merită comsemnat este că seriozitatea în abordarea proiectelor face posibilă deschiderea încă din acest an a primilor 14 km ai autostrăzii Sibiu-Pitești. Iar aici mă refer la secțiunea 1, Sibiu-Boița.
În ceea ce privește contractarea proiectelor, ultimele 12 luni reprezintă un record. Dacă în anul 2021 la CNAIR au fost semnate contracte de lucrări în valoare de 4 miliarde lei, în acest an valoarea contractelor de lucrări semnate până acum este de 16,7 miliarde lei fără TVA.
Una din cele mai importante componente a activităților CNAIR este cea întreținere a infrastructurii rutiere existente. Anul acesta avem unul dintre cele mai mari bugete din ultimii ani, pe care până acum l-am investit înțelept în activități specifice. Iar pentru că activitățile de întreținere înseamnă și intervenția pe timp de iarnă, am semnat săptămâna asta acontractul pentru cantitățile de sare necesare. În scurt timp vine iarna. Deja la munte a nins și a fost nevoie să intervenim pe Transalpina și pe Transfăgărășan în ultimele zile, așa cum am făcut-o și în alte locuri. Avem peste 800 de utilaje proprii necesare pentru astfel de intervenții rapide, dar și contracte subsecvente semnate cu terți. Facem tot ce ține de noi pentru a menține întreaga rețea rutieră deschisă în condiții de siguranță.
Reamintesc ce am spus și anul trecut: viața și integritatea oamenilor are prioritate, iar dacă acestea ar putea fi puse în pericol de fenomenele meteo (viscol sau freezing-rain) vom închide circulația pe anumite sectoare de drum până când aceste fenomene periculoase vor înceta.
Deși în ultimii doi ani o serie de evenimente nefericite, cum ar fi răspândirea virusului Sars-Cov 2 și conflictul armat din regiune, au adus prejudicii semnificative multor domenii ale economiei, pot spune că prin măsurile luate am reușit să limităm impactul negativ asupra activităților noastre specifice, în special în șantiere.
Principala măsură luată pentru evitarea unor situații limită, create de creșterea explozivă a prețurilor la materialele de construcții a fost inițierea de către MT, în regim de urgență, a unei ordonanțe de guvern care să permită ajustarea acestora, astfel încât antreprenorii să poată continua lucrările. Vreau să menționez că este singura măsură de acest gen luată în sprijinul antreprenorilor la nivel european.”
Drumarii din România sunt percepuți diferit de către populația țării, iar Mihai RITIVOIU – prefectul județului Timiș, a sintetizat în câteva cuvinte această situație: „Nu ştiu dacă este doar percepţia mea că asistăm în România ultimilor ani la o depreciere a standardelor şi valorilor. Ne lovim de ea peste tot: în calitatea prestărilor agenţilor economici, a capacității elevilor și studenților de a rezolva probleme de o anumită complexitate, a emisiunilor TV, inclusiv a prestaţiei politicienilor. Parcă se tot relaxează normele, de la an la an. Cu atât mai mult, domeniul dumneavoastră de activitate merită lăudat, pentru că el este reper în ceea ce priveşte seriozitatea şi eficienţa. Branşa dumneavoastră este, la propriu şi la figurat, una din coloanele pe care se sprijină arhitectura statului modern. În încheiere, nu pot decât să vă asigur de sprijinul şi susţinerea mea în orice subiect ţine de activitatea dumneavoastră în judeţul Timiş, pentru soluţionarea constructivă a oricărui blocaj. Ţării cât mai mult asfalt!”
La congres au fost prezenți și specialiști care lucrează la administrarea drumurilor județene, infrastructuri care cunosc o dezvoltare extraordinară, în special prin atragerea și folosirea fondurilor europene. „Infrastructura de transport joacă un rol cheie în organizarea şi planificarea teritorială, iar reţeaua de drumuri constituie suportul de bază pentru dezvoltarea economico-socială a unei zone. Cantitatea şi calitatea infrastructurii rutiere, bazate pe investiţiile in domeniu precum şi gradul de acces la aceasta, reflectă nivelul de civilizaţie, deopotrivă cu disponibilitatea de evoluţie şi creştere. Ca reprezentanți ai administrației județene, printre obiectivele noastre prioritare se numără dezvoltarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri județene, ca modalitate de facilitare a mobilității populaţiei şi a bunurilor, de reducere a costurilor de transport pentru mărfuri şi călători şi îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale. Privim dezvoltarea reţelelor de transport ca pe un instrument fundamental în stimularea cooperării inter-regionale şi creşterea competitivităţii întreprinderilor şi a mobilităţii forţei de muncă. Dorim să aducem Timișul la standardele europene pe care le merită și cărora le aparține dintotdeauna. Și dorim să aplicăm aceste standarde în toate domeniile care intră în sfera noastră de competență. De aceea, acordăm o atenție specială calității lucrărilor și serviciilor pe care le derulăm în interesul timișenilor. Dorim să extindem rețeaua drumurilor județene, să reabilităm cât mai multe căi de acces, dar nu vom pune niciodată cantitatea mai presus de calitate. Vom accepta doar excelența și lucrul bine făcut ca măsură de evaluare a obiectivelor finanțate. Buna stare a drumurilor depinde de multe aspecte – de la calitatea lucrării la încadrarea în normele de tonaj maxim admis, de la respectarea interdicțiilor impuse de lucrări sau condiții nefavorabile, la păstrarea curățeniei spațiilor publice”, a spus Alin NICA, președintele CJ Timiș.
Deoarece gazda congresului a fost municipiul Timișoara, a fost firească și prezența primarului urbei, Diminic FRITZ, care a spus că „Poate că nu este o întâmplare că președintele APDP România – Gheorghe LUCACI – este de la Timișoara. Poate că nu este o întâmplare că ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin GRINDEANU – este de la Timișoara și poate că nu este o întâmplare că și congresul are loc la Timișoara, într-o zonă cu multe lucrări de infrastructură. Timișoara are două valori care sunt și ale dumneavoastră,ale drumarilor. Timișoara a înțeles că dacă nu are conexiuni cu drumurile nu se poate dezvolta, așa cum România nu se poate dezvolta dacă nu are conexiuni între toate regiunile sale. Timișoara a înțeles că pentru a progresa trebuie să fie într-un continuu proces de inovare, altfel am fi rămas în urmă. APDP este la fel, promovează inovarea pe plan național și internațional în domeniul infrastructurii rutiere. Succesul dumneavoastră nu se măsoară în metri de asfalt turnat, succesul dumneavoastră se măsoară în timpii câștigați de oameni și de firme în deplasare și în siguranța de deplasare. Cred că este momentul unui consens național, transpartinic și chiar profesional, dacă acceptați, când vorbim de infrastructură, să punem pe primul loc cetățeanul – pentru el și cu el.”
De asemenea, participanții la congres au ascultat cu interes discursurile Secretarului general adjunct al Asociației Mondiale de Drumuri – PIARC – Robin SEBILLE, Rectorul Universității Politehnice Timișoara – Florin DRĂGAN, europarlamentarul Gheorghe FALCĂ, membru al Comisiei de Transporturi și Turism din Parlamentul European și Sorin MAXIM, Director general ADR Vest.
Dezbateri tehnico-științifice în trei comisii
Temele congresului au fost structurate după preocupările Asociației Mondiale de Drumuri, în 3 părți. Astfel, prima temă a cuprins lucrări tehnico-științifice referitoare la Administrarea, întreținerea și exploatarea drumurilor și podurilor, tema 2 a tratat lucrări despre Mobilitatea la nivel urban, rural, interurban, respectiv sistemul de transport inteligent și Tema 3 a abordat lucrări din domeniul Infrastructuri reziliente – poduri, structuri rutiere, terasamente. Menționăm că aceste teme se regăsesc și în programele strategice ale guvernelor României, respectiv ale guvernelor altor țări.
În cadrul congresului au fost prezenți Serghei GĂLUȘCĂ și Ruslan POSTOVAN de la Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova care au susținut o lucrare tehnică despre preocupările prezente privind întreținerea și dezvoltarea infrastructurii moldovene, precum și despre perspectiva conectării cu infrastructura rutieră din România.
Expoziția
Participanții la Congresul Național de Drumuri și Poduri și locuitorii municipiului Timișoara au avut parte și de bucuria prezenței într-o expoziție cu echipamente și utilaje dedicate infrastructurii rutiere. Cei 21 de expozanți au oferit vizitatorilor informații detaliate despre exponatele lor, unii dintre ei reușind să captiveze interesul cu prezentările produselor sau serviciilor din panoplia firmelor care-și desfășoară activitatea în domeniul infrastructurii rutiere. Și aici trebuie să remarcăm prezența, pe lângă firmele românești, a unor companii străine, unele dintre ele cu filiale aici și a existența pentru prima dată a unui stand al organizatorului evenimentului – Asociația Profesională de Drumuri și Poduri din România.
Considerăm firească prezentarea numelor firmelor care au expus în cadrul expoziției, pe lângă A.P.D.P. România, despre care am pomenit mai sus, astfel: ALLBIM NET, Australian Design Company, Crusher Norge AS Norvegia, CHEMITRADE, Drumuri şi Poduri Banat, EGIS Romania, HOLCIM Romania, INOVECO, Lhoist Polonia, MIDAS IT Coreea, PORR Construct, Sika România, Sixense Solutions, STRABAG, TMSYS ROM, Total Energies, VIACON Romania, VIAPIX și Scimitar Tech Timiş.
