Variantele de evitare a aglomerației de pe drumul național DN 28, Iași – Podu Iloaiei – Castelul de Apă, sunt puține. Pentru a scăpa de calvarul aglomerației de la Podu Iloaiei, zilele trecute am ales ca de la Roman să merg la Iași pe un drum județean. O variantă care pleacă din DN 15D, Roman – Vaslui, prin Țibănești. Pe acest traseu nu am văzut niciun indicator care să arate că ne aflăm pe un drum județean care ajunge în municipiul Iași!
Am ajuns în intersecția de la Poienari, de unde am virat pe drumul comunal spre Pâncești, de circa 9 km, și am ajuns la limita cu județul Iași, respectiv, comuna Dagâța. Această arteră rutieră este formată din mai multe sectoare de drumuri comunale(în județul Neamț) și județene(în județul Iași).
Până la intersecția de lângă Primăria Dagâța a fost simplu. Ajuns în intersecție, am remarcat un vechi indicator, dar uzat și indescifrabil. Drumul arăta mai bine spre dreapta, așa că am plecat pe unde era mai bine: pe asfaltul nou! Bucuria a ținut doar câteva minute, deoarece s-a terminat asfaltul, concluzia fiind că nu-i drumul spre Iași. Indicatoare care să arate pe unde ești, nimic! Întorc și ajung iarăși în intersecția de la primărie și continui drumul, mai mult pe ghicite, altfel ajungeam iar în județul Neamț, pe undeva pe la Sagna. După ce am trecut de calea ferată din Dagâța, iarăși moment de suspans: merg la stânga sau la dreapta?
Of, Iașule, unde ești?! Am privit uimit la un indicator STOP din intersecție, așezat în spatele unui panou publicitar, mai întreb un trecător și aflu direcția spre Iași: la dreapta.
Am trecut prin câteva sate și am ajuns la Țibănești, în intersecția de la Primărie și Poliție. Am oprit deoarece nu era(iarăși) niciun indicator care să indice direcția spre Iași. Întreb un polițist aflat în trecere pe acolo și-mi spune că la stânga este DJ 248A Țibănești – Țibana – Voinești – Iași, iar tot înainte este un drum județean care merge spre Vaslui.
Desigur, am mai mers câțiva kilometri și am ajuns la o altă intersecție – spre Scânteia – Ipatele – Drăgușeni(DJ 280), dar am fost salvat de un copil ieșit de la școală: drumul spre Iași era la stânga, nu tot înainte și nici la dreapta.
Ochiul se plimbă spre gospodăriile satelor, multe vechi și ponosite, case din chirpici neterminate, ici colo câteva flori pe lângă garduri. De la Dagâța, peisajul era întregit de o „cultură” – o plantă care n-ar trebui să mai fie pe lângă oameni: ambrozia. Și-n sate, și-n afara lor, ambrozia a devenit floarea ocrotită deopotrivă de săteni și de edilii comunelor. N-au ajuns încă nici coasele administratorilor drumurilor județene și nici ale personalului silvic care are în administrare pădurea din zona Voinești – Țibana.
Întrebând la Consiliul Județean Iași despre situația acestei artere, am aflat că este în derulare un proiect amplu de modernizare a infrastructurii rutiere din zona respectivă și că deja au fost investite sume consistente, dar că mai este de lucru până la finalizarea lucrărilor.
N-am spus nimic despre starea carosabilului: în general este bună, uneori chiar foarte bună! Sunt prea multe curbe, care pentru unii sunt spectaculoase, iar pentru alții sunt obositoare, mai ales că „mănâncă” mult timp.
Traseul de la Iași spre Roman prin Țibănești poate fi o reală variantă de evitare a traficului rutier de pe drumul național Iași – Podu Iloaiei – Roman.
Dar, de vrei să alegi o altă variantă de a ajunge de la Roman la Iași sau invers, trebuie să mergi neapărat pe timp de zi, nu de noapte. Până ce vor fi montate indicatoarele rutiere de informare.
Desigur, precizarea este valabilă în special pentru necunoscătorii zonei respective și pentru cei care nu merg după informațiile Waze sau Google Maps.
Bogdan Chirica
