Drumul expres Suceava-Botoșani va fi în regim de autostradă și va juca un rol important în reindustrializarea acestei părți de țară. La sediul CJ Suceava a avut loc o întâlnire a reprezentanților firmei care a câștigat licitația pentru proiectarea drumului expres Suceava-Botoșani, Consitrans, cu reprezentanții primăriilor din orașul Salcea și comunele Siminicea și Dumbrăveni, pe unde urmează să treacă această șosea.
Liderul de proiect este Consiliul Județean Suceava, care este asociat cu Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Județean Botoșani și Primăria Municipiului Botoșani.
Luni au avut loc întâlniri în teren cu primarii acestor localități, în cadrul cărora s-au discutat variante posibile de traseu și au fost prezentate opiniei publice minimum trei variante. Se are în vedere legătura dintre Suceava și Botoșani cu un drum expres în regim de autostradă, adică o prelungire a Autostrăzii A7, undeva în orașul Salcea, nu departe de pista Aeroportului Internațional <Ștefan cel Mare> Suceava. Traseul urmează să traverseze o parte din orașul Salcea, comuna Siminicea și comuna Dumbrăveni, după care un pod peste Siret, se va ajunge în comuna Huțani, din Botoșani, cu un coridor prin pădurea Baisa, până la viitoarea șosea de centură a municipiului Botoșani. Drumul expres va avea peste 20 km, iar valoarea investiției este estimată la 126 milioane de euro, finanțată din Programul Operațional pe Transporturi. Noul drum va avea lățimea de 21 m, cu două benzi pe sens, două noduri rutiere, șase descărcări și patru poduri.
Marți au avut loc, de asemenea, întâlniri cu primăriile din județul Botoșani. Acest drum are rolul de a scurta timpii de deplasare între cele două capitale județene, iar în felul acesta zona metropolitană a municipiului Suceava și a municipiului Botoșani vor interfera, transformând acest traseu într-o viitoare zonă economică, care va beneficia de autostradă, aeroport și două orașe mari la îndemâna investitorilor, creând în nord-estul țării un pol de dezvoltare economică. Acesta ar urma să joace un rol important în reindustrializarea acestei părți de țară, în reducerea decalajului față de alte regiuni, dar și în reconstrucția Ucrainei și să joace un rol mai activ în relația cu Republica Moldova, în special cu partea de nord a acesteia.
