Domnule prefect,
Domnule președinte al Consiliului Județean Brașov,
Domnule primar,
Doamnelor și domnilor,
Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră în dublă calitate: de inginer și de director general al CNAIR. Vreau să vă spun de la început un lucru simplu: România poate construi. Poate construi repede, poate construi complex și poate construi la standarde europene. Iar dovada nu stă în promisiuni, ci în kilometri, în tuneluri și în poduri.
Ani la rând, infrastructura a fost cea mai mare promisiune neonorată a politicii românești. Fiecare campanie aducea hărți colorate și termene generoase, iar românii rămâneau pe aceleași drumuri naționale aglomerate și periculoase. Astăzi, lucrurile s-au schimbat. România are aproape 1.480 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar până la finalul acestui an vom da în circulație peste 200 de kilometri noi, un record național.
Am făcut asta într-un context economic și geopolitic dificil, cu războiul de la granița noastră, cu prețuri în creștere și cu presiune pe bugete. Am făcut-o pentru că am tratat infrastructura ca pe o prioritate de stat, nu ca pe un subiect de conjunctură. Pentru un român din Moldova, o autostradă nu este o statistică. Înseamnă mai puțin timp pe drum, investitori care vin și, poate cel mai important, mai puține vieți pierdute pe șosele.
Deceniul care vine ne va judeca însă după altceva: nu doar după câți kilometri construim, ci după cât de bine administrăm ceea ce am construit. O țară serioasă nu doar taie panglici, ci își întreține și își protejează investițiile. De aceea, digitalizarea va fi principalul vector al dezvoltării: monitorizare inteligentă, senzori integrați în poduri și viaducte, analiză predictivă a degradărilor, întreținere planificată pe date, nu pe urgențe. Alături de ea vin materialele și tehnologiile care respectă mediul și prelungesc durata de viață a infrastructurii.
Pentru noi, aceste direcții nu sunt teorie. Sunt șantiere. La Tigveni, pe autostrada Sibiu–Pitești, Tunelul Momaia a fost executat prin Noua Metodă Austriacă și va intra în exploatare cu peste 2.500 de puncte de monitorizare. Camerele inteligente de acolo detectează orice obiect de pe carosabil și pot închide automat o bandă sau întreaga galerie. Este primul tunel de autostradă din istoria României. La Margina–Holdea am străpuns săptămâna trecută cel mai lung tunel de autostradă construit vreodată în țara noastră, cu galerii de aproape doi kilometri. Am închis astfel ultima mare verigă lipsă dintre Sibiu și granița de vest. La Cornetu–Tigveni facem următorul pas. După ce toate tunelurile noastre de autostradă au fost realizate prin metoda austriacă, Tunelul Poiana va fi primul forat cu TBM. Pe Drumul Expres Brăila–Galați finalizăm podul hobanat peste Siret. La Valea Pleșei lansăm un tablier din oțel Corten de 4.000 de tone, la 50 de metri înălțime.
Acestea nu sunt realizările unui om sau ale unei instituții. Sunt realizările inginerilor, proiectanților și constructorilor români, multi dintre ei în această sală. Și sunt dovada că, atunci când profesionalismul primează în fața intereselor de moment, România livrează.
Pentru a continua în acest ritm, avem nevoie de trei lucruri: stabilitate în finanțare, predictibilitate în decizii și o colaborare reală între Guvern, administrațiile locale și companiile care construiesc. Brașovul știe cel mai bine ce înseamnă să aștepți o autostradă. Tocmai de aceea, dialogul cu autoritățile județului și ale municipiului este pentru noi un parteneriat, nu o formalitate.
Suntem deschiși să testăm și să adoptăm, în cadrul legal al achizițiilor publice, tehnologiile care își dovedesc valoarea. Lucrările acestui Congres sunt importante pentru domeniul nostru, deoarece soluțiile bune se nasc din dialogul dintre cercetare, proiectare, execuție și administrare. Infrastructura nu este de stânga sau de dreapta. Este a românilor. Iar datoria noastră, a tuturor celor din această sală, este să le-o livrăm la timp, sigură și făcută să dureze. Cristian Pistol, Directorul General al CNAIR
