Municipiul Iași a reunit personalități importante, interesate de infrastructura rutieră de pe cele două maluri ale Prutului. Secretari de stat de la Ministerul Transporturilor, medici, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile au încercat astăzi să găsească cele mai bune soluţii pentru a se obţine finanaţarea necesară finalizării Autostrăzilor A7 şi A8. Pentru segmentul de la Paşcani la Suceava – Siret din A7 şi de la Moţca la Ungheni din A8 există posibilitatea finanţării prin programul Acțiunea pentru Securitatea Europei, necesarul fiind estimat la aproape 8 miliarde de euro.
Reprezentanții organizatiilor pro autostradă împreună cu autoritățile locale și centrale s-au reunit astăzi la Iași pentru a discuta despre viitorul autostrăzilor A7 și A8. Alături de ei au fost Vasile Asandei – directorul general al ADRNE și reprezentanții marilor companii care sunt conștiente de importanța economică și strategică pe care o are infrastructura rutieră.
Autostrada A8, cunoscută și drept „Autostrada Unirii”, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, menită să lege Moldova de Transilvania și, implicit, de rețeaua europeană de transport. Deși planurile există de mulți ani, investițiile au avansat greu, iar regiunea Moldovei continuă să resimtă lipsa unei conexiuni rapide cu vestul țării și cu Europa.
Pe rând, în deschiderea conferinței, au rostit discursuri, printre alții, Ion Coșer, consulul Republicii Moldova la Iași, Marius Dangă, vicepreședintele CJ Iași – care a remarcat lipsa reprezentanților celorlalte asociații pro-autostradă, adăugând însă că până la urmă această concurență este benefică într-un fel proiectului A8. Viceprimărița municipiului Iași, Roxana Necula, la rândul ei, a amintit importanța legării Iașului de România și de Europa prin autostradă. Cristina Amărăzeanu – din partea CNAIR- a prezentat stadiul proiectelor și soluțiile pe care le are în vedere compania de drumuri.
Cătălin Urtoi, Membru fondator Asociația „Hai că se poate”: „Prin Programul PNRR prin cele două capete, finanțarea nu mai este și acum se încearcă o reeșalonare, regândire a finanțării prin programul de transport 2021-2027. Cea mai mare provocare pe care o are autostrada în momentul de față este partea financiară”.
Irinel Bucur, Președintele Asociației „Hai că se poate”:„Crează niște premise de certitudine ca noi în maxim 2032 să reușim să circulam pe A8 de la un capăt la altul și pe A7, tot de la un capăt la altul, de la Ploiești până la Siret. În momentul de față sunt câteva lucruri incerte în ceea ce privește partea de finanțare la modul că dacă din punctul de vedere al documentelor , sursele de finanțare sunt clare, stabilite în cuie, acestea dau voie să se creeze niște credite de angajament ca să poți semna contractele, dar mai departe, asigurarea efectivă a banilor în contul companiilor beneficiare, CNIR, CNAIR, asta trebuie să se întâmple”.
România va primi 16,68 miliarde de euro prin noul instrument financiar european „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), fiind a doua cea mai mare alocare după Polonia. Programul are trei dimensiuni majore pentru țara noastră – apărare, buget și infrastructură – iar la capitolul transporturi Guvernul propune finanțarea unor proiecte mixte civil-militare, precum capetele autostrăzilor A7 și A8. În acest context, discuțiile despre viitorul A8 capătă o miză strategică, economică și geopolitică fără precedent.
Cristian Șologon, Secretar de stat Ministerul Transporturilor, a transmis un mesaj optimist: „Sunt ferm convins că toată această regiune va beneficia așa cum s-a întâmplat peste tot infrastructura de mare viteză, va beneficia și din punct de vedere economic și din punctul de vedere al dezvoltării sociale”.
În ultima perioadă, Autostrada A8 a rămas blocată în contestații și întârzieri, mai ales pe loturile montane și pe cele care trebuie să lege Iașul de granița cu Republica Moldova. De pildă, pe lotul Joseni-Ditrău, după desemnarea unui câștigător în luna iulie, procedura a fost suspendată la început de august, când Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis în parte o contestație și a cerut reluarea unor pași din licitație. Astfel, semnarea contractului este din nou amânată.O situație similară există și pe tronsonul Târgu Frumos – Lețcani, unde licitația pentru proiectare și execuție a fost suspendată în urma unor contestații legate de documentația de atribuire. Procedura rămâne blocată, iar termenele inițiale sunt deja compromise.
În plus, pe secțiunea Lețcani – Ungheni au apărut recent noi contestații pentru mai multe tronsoane, ceea ce prelungește și mai mult calendarul investițiilor.
Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat Ministerul Transporturilor: „Vestea bună este că proiectele pe care le propunem sunt proiecte mature, de licitație sau contractare, ceea ce înseamnă că avem o perioadă de proiectare, dar se va intra în șantier în maxim un an și jumătate in zonele care sunt finanțate prin SAFE. Termenul este 2030, nu este un termen foarte strâns, dar este un termen care ne permite să finanțăm și să finalizăm aceste proiecte cu siguranță”.
Petru Movilă, invitat la conferință în calitate de autor al Legii A8, adoptată în 2018, a avut o pledoarie critică în favoarea autostrăzilor. El a remarcat că „A8, deși e pe un coridor important european (Budapesta-Odesa), este în concurență cu alte proiecte, amintind ca exemplu de drumul expres București-Craiova. Astfel, deși Autostrada A8 rămâne un proiect strategic pentru dezvoltarea Moldovei și pentru conectarea României la coridoarele europene, realitatea din teren arată că birocrația, contestațiile și lipsa de coerență în implementare continuă să frâneze unul dintre cele mai așteptate șantiere din țară. Nu se duce nimeni la București să se bată pentru proiectele Iașului, așa cum am făcut eu când eram parlamentar . Acum avem perspectiva finanțării sectorului ieșean al A8 prin programul militar european SAFE. Dar ce făceam dacă nu era războiul din Ucraina, îngropam autostrada?”
Nicolae Popovici
