Autostradă între București și Giurgiu

116

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat un nou proiect de construcție a unei autostrăzi care va lega Bucureștiul de Giurgiu. În prezent, sunt analizate două opțiuni pentru traseul viitoarei autostrăzi de mare viteză București – Giurgiu: Autostrada București – Alexandria (A6), cu profil de trei benzi pe sens până la Ghimpați, și Drumul Radial 10 București – Măgurele, a anunțat joi CNIR.

Acest proiect strategic de pe Coridorul de Transport (TEN-T Core) va reprezenta primul proiect nou al CNIR, iar licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate este planificată să fie lansată până la finalul acestui an, conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a CNIR.

„Autostrada București – Alexandria este una dintre variantele pentru desprinderea A5 București – Giurgiu, în zona Ghimpați, km 12. București – Giurgiu va avea la bază o analiză multicriterială care va determina profilul drumului, autostradă sau drum expres, dar cel mai probabil, având în vedere valorile de trafic, va fi autostradă”, a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR.

Conform declarațiilor sale, analiza trebuie să justifice în mod corespunzător și aliniamentul selectat.

„În prima etapă a analizei multicriteriale, Faza 1, vom avea patru sau cinci variante de traseu. Fiecare trebuie să includă constrângerile de pe traseu, autorizații de construire deja emise, rețele de utilități și investiții ale autorităților locale. Se vor selecta două variante, cele mai favorabile, în funcție de costul estimat și trafic. În cadrul analizei va fi inclusă și opțiunea București – Ghimpați – Giurgiu, dar și posibilitatea desprinderii din Autostrada București Sud (A0), cel mai probabil continuarea Drumului Expres Măgurele, acum în etapa studiului de fezabilitate. Dintre acestea vom alege cea mai bună variantă de traseu”, a declarat șeful CNIR.

Gabriel Budescu a subliniat că opțiunea preferată este A6 București – Ghimpați.

„În ceea ce privește varianta de traseu București – Ghimpați, împreună cu colegii de la CNAIR, am prevăzut profilul de trei benzi pe sens. De altfel, toate nodurile prevăd deja această a treia bandă, pentru că o considerăm favorită pentru București – Giurgiu, dar trebuie să fundamentăm. Între București și Giurgiu este zona protejată Comana, sit Natura 2000, care trebuie ocolită. Din analizele noastre, aceasta ar fi una dintre variantele de traseu. Toate aceste variante vor fi analizate la Ministerul Transporturilor și CESTRIN în cadrul Modelului Național de Transport, unde se vor face simulări de trafic”, a mai spus Gabriel Budescu.

În ceea ce privește finanțarea pentru autostrada de mare viteză București – Giurgiu, CNIR va cere proiectantului să includă și evaluarea posibilității de finanțare prin parteneriat public-privat.

„Vom oferi Ministerului Transporturilor toate variantele de finanțare: fonduri europene, fonduri de la buget sau parteneriat public-privat”, a mai spus șeful CNIR.

Procedura de licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada de mare viteză București – Giurgiu va introduce pentru prima dată în România cerința proiectării în BIM, prin modelare 3D.