Specialiștii din infrastructura rutieră din România se reunesc, în perioada 23–26 septembrie, la Brașov, pentru Congresul Național de Drumuri și Poduri. Ajuns la cea de-a XVII-a ediție, congresul reprezintă unul dintre cele mai importante momente pentru comunitatea profesională a drumarilor români. La aceeași masă se vor întâlni constructori, proiectanți, consultanți, administratori de drumuri și reprezentanți ai instituțiilor implicate în dezvoltarea infrastructurii. Evenimentul organizat de Asociația Profesională de Drumuri și Poduri din România (APDP) pune în dezbatere marile provocări ale infrastructurii naționale: dezvoltarea și administrarea rețelei rutiere, siguranța circulației, reziliența infrastructurii, schimbările climatice și noile tehnologii.
Congresul are loc într-un moment în care România traversează una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare a infrastructurii rutiere, cu proiecte majore de autostrăzi și drumuri expres, dar și cu necesitatea întreținerii și modernizării rețelei existente.
Programul începe pe 23 septembrie cu deschiderea expoziției Congresului și evenimentul de bun venit. Pe 24 septembrie sunt programate deschiderea oficială și prezentarea lucrărilor, iar pe 25 septembrie vor continua dezbaterile și prezentările de specialitate. Manifestarea se încheie pe 26 septembrie cu o vizită tehnică pe șantierul Autostrăzii Sibiu–Făgăraș.
România, conectată la cercetarea și experiența internațională
Un element important care conferă congresului o perspectivă națională și internațională este activitatea specialiștilor români în cadrul Asociației Mondiale a Drumurilor – PIARC. APDP reprezintă Comitetul Național Român al PIARC din anul 2001, iar România participă prin specialiști din administrația rutieră, universități și sectorul privat la activitatea comitetelor tehnice ale organizației. În actualul ciclu PIARC 2024–2027, experți români sunt implicați în domenii precum performanța administrațiilor de transport, finanțe și achiziții, mobilitate, siguranță rutieră, sustenabilitate, structuri rutiere, poduri, tuneluri și standarde de proiectare. Printre aceștia se află specialiști ai CNAIR, cadre universitare și reprezentanți ai unor companii din domeniul infrastructurii. Această participare nu se limitează la prezența în structurile organizației. Specialiștii români au contribuit la reuniuni tehnice, studii, rapoarte și proiecte internaționale, aducând în aceste dezbateri și experiența infrastructurii din România. Un exemplu relevant este activitatea inginerului Flavius-Florin Pavăl, implicat în Comitetul Tehnic PIARC pentru siguranță rutieră. În cadrul Congresului Mondial PIARC de la Chambéry, din 2026, acesta a prezentat lucrarea „Road Infrastructure Security and Resilience in Romania”, dedicată securității și rezilienței infrastructurii rutiere din România. Lucrarea a fost inclusă în programul oficial al congresului. Tot în cadrul activității PIARC, Pavăl a participat la Special Project privind managementul șantierelor rutiere, fiind membru al echipei de supraveghere a proiectului (Project Oversight Team). Proiectul a analizat modul în care sunt administrate zonele de lucrări și impactul acestora asupra siguranței traficului. La sesiunea dedicată proiectului de la Chambéry, reprezentantul României a prezentat perspectiva sa asupra temei. Este un exemplu al modului în care experiența specialiștilor români este integrată în dezbaterile internaționale privind infrastructura rutieră. Participarea românească în PIARC este mult mai largă. În actualul ciclu de activitate, specialiști din România sunt implicați în comitete dedicate structurilor rutiere și podurilor, domeniilor de sustenabilitate și mediului, administrării drumurilor, mobilității și infrastructurii reziliente.
În Comitetul Tehnic 4.1 – Structuri rutiere – sunt implicați, între alții, Andrei Forton și Adelin Știrb, iar în Comitetul Tehnic 4.2 – Poduri – participă Edward Petzec, Mihai Predescu și Maria-Cristina Scutaru. În domeniul sustenabilității infrastructurii sunt implicați specialiști precum Laurențiu Buzatu și Cătălin Tatu. Această reprezentare este importantă pentru România deoarece activitatea PIARC presupune schimb de experiență între administrațiile și specialiștii din numeroase țări, iar rezultatele sunt reflectate în ghiduri, studii, rapoarte tehnice și recomandări utilizate la nivel internațional.
Un exemplu al acestei colaborări a fost reuniunea Comitetului Tehnic PIARC 2.2 organizată la Timișoara în 2024, unde au participat specialiști din România și din mai multe state, urmată de un workshop internațional dedicat rețelelor rutiere rurale și interurbane sustenabile. Evenimentul a reunit 105 participanți și a inclus 16 lucrări, dintre care opt din România și opt din străinătate.
Experiența României ajunge în dezbaterea mondială
Participarea la PIARC oferă României și posibilitatea de a prezenta propriile experiențe și soluții în fața comunității internaționale de profil. La Congresul Mondial PIARC de la Praga, din 2023, de exemplu, România a fost reprezentată în sesiuni prin contribuția lui Flavius-Florin Pavăl și Constantin Zbarnea, specialiști din cadrul CNAIR. În același timp, România beneficiază de acces direct la experiența altor administrații rutiere, ceea ce poate contribui la adaptarea unor soluții internaționale la condițiile și nevoile rețelei naționale.
Congresul de la Brașov, între experiența națională și standardele internaționale
În acest context, Congresul Național de Drumuri și Poduri de la Brașov capătă o semnificație mai largă. El nu este doar o reuniune a profesioniștilor români, ci face parte dintr-un proces mai amplu de conectare a infrastructurii naționale la cercetarea, tehnologiile și bunele practici dezvoltate la nivel internațional. Iar una dintre provocările următorilor ani va fi ca această expertiză acumulată la nivel internațional să fie transpusă cât mai eficient în proiectele și în administrarea rețelei rutiere din România. Astfel, dezbaterile de la Brașov pot fi privite și ca o legătură între experiența acumulată în România și tendințele care definesc infrastructura rutieră la nivel mondial: digitalizare, siguranță, reziliență la schimbările climatice, reducerea impactului asupra mediului, noi tehnologii de construcție și întreținere și administrarea performantă a rețelelor de transport.
De la drumurile naționale și autostrăzi până la poduri, tuneluri și infrastructura inteligentă, România intră într-o etapă în care nu mai este suficient să construiască. Miza devine construirea corectă, întreținerea eficientă și administrarea unei infrastructuri capabile să răspundă cerințelor următoarelor decenii.
Congresul APDP de la Brașov poate deveni astfel nu doar o întâlnire a profesioniștilor, ci și un moment de bilanț și de reflecție: ce am făcut ca profesioniști, cât am construit, cât de bine administrăm ceea ce avem și, mai ales, dacă instituțiile și companiile din domeniu sunt pregătite pentru etapa care urmează. Pentru drumari, infrastructura nu se termină odată cu panglica tăiată la inaugurare. Atunci începe, de fapt, o altă responsabilitate: să păstrăm drumurile sigure, funcționale și la standardele pentru care au fost construite.
Nicolae Popovici
