Nod rutier TURBION la Pașcani

Autostrada A7 – „Coloana vertebrală” a Moldovei – a început să prindă contur, imaginile din drone demonstrând că lucrările au început în forță. Acum se poate vedea seriozitatea și capacitatea constructorilor de a pune în practică marile proiecte de infrastructură. Cel mai spectaculos nod rutier va fi cel de la intersecția autostrăzilor A7 – A8 și va fi amenajat ca turbo-girație. Da, se poate spune că Moldova a devenit un șantier care întrece orice așteptări.

Master Planul General de Transport al României (MPGT), aprobat în anul 2016, este un adevărat pas important înainte făcut pentru infrastructura de transport din România. MPGT furnizează elementele necesare prioritizării investiţiilor și constituie un plan de dezvoltare multimodal cuprinzător și bine fundamentat.  

Dezvoltarea infrastructurii rutiere va asigura o dezvoltare economică durabilă a Moldovei, acționând ca motor al dezvoltării și pentru alte sectoare ale economiei naționale. Totodată, cei aproape 440 de kilometri de autostradă care vor fi în final, în Moldova de la Siret la Ploiești, vor îmbunătăți circulația pe ruta unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din regiune și care în prezent se desfășoară pe DN2/E85, un drum național cu câte o bandă pe sens și un acostament consolidat.

Lucrările la autostradă de la Ploiești până la Pașcani (circa 320 de km) au fost prinse pe finanțare PNRR, planul pe termen scurt gândit de UE pentru relansarea economiilor post – pandemie. Sectorul de autostradă A7 cuprins între Pașcani și Siret va avea asigurată finanțarea din fonduri europene, în Programul Operațional de Transporturi. 

Lucrări de artă foarte multe și spectaculoase au fost prevăzute a fi executate pe majoritatea loturilor contractate. Unul dintre cele mai interesante, este traseul sectorului Mirceşti – Paşcani, unde sunt prevăzute trei noduri rutiere: la Mogoşeşti – Siret, la intersecţia cu Autostrada A8 şi la Paşcani, dintre care unul va fi unic în România.

Nodul rutier Mogoșești – Siret

Acest nod rutier este prevăzut în județul Iași. Geometria este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor de 250 m, fiind asigurată o viteză de proiectare de 60 km/h. Trompeta descarcă traficul print-o bretea într-o intersecție giratorie nouă, cu drumul județean DJ 208. Nodul amplasat pe raza UAT Hălăucești determină modificarea și relocarea traseului drumului județean DJ 208.

Nodul rutier Pașcani

Nodul rutier de la Pașcani este similar cu cel de la Mogoșești Siret: geometria este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor de 200 m – 500 m, fiind asigurată o viteză de proiectare de 60 km/h. Trompeta descarcă traficul print-o bretea într-o intersecție giratorie la drumul național DN28A, Tg. Frumos – Pașcani.

Nod rutier TURBION

Cel mai spectaculos nod rutier va fi cel de la intersecția autostrăzilor A7 – A8 și va fi amenajat pe raza a două unități administrativ-teritoriale din județul Iași(Pașcani și Stolniceni Prăjescu), la circa 7 km de Pașcani, respectiv la km 71+374 al autostrăzii A7. „Nodul rutier dintre autostrăzile A7 şi A8 are o geometrie aparte, fiind o construcție de tip turbion cu raze ale bretelelor cuprinse între 400 m și 600 m. Este o intersecţie de infrastructuri mari, aparte, unica lucrare de artă de acest fel în România. Acest nod rutier este de tip “A”, cu 12 pasaje. Pentru materializarea acestui nod rutier nu va fi nevoie de defrişări, iar amplasamentul se află departe de ariile naturale protejate, drept dovadă fiind Acordul de Mediu obţinut pentru acest obiectiv” , ne-a spus ing. Gabriel BUDESCU, Director General Adjunct al C.N.A.I.R.

Conceptul de turbo-girație a apărut la sfârșitul anilor `90 și este o invenție a unui profesor universitar – L.G.H. Fortuijn. Primul proiect a fost implementat în Olanda, în prima decadă a noului mileniu, devenind acum una dintre cele mai interesante tendințe în ingineria civilă și planificarea traficului, în întreaga lume. Turbo-girațiile înseamnă, pe scurt, sensuri giratorii în care fluxurile de trafic sunt separate pe benzi, iar conducătorul auto trebuie să își selecteze banda de intrare, în funcție de ieșirea din sens. Studiile realizate arată o creștere cu 76% a siguranței prin utilizarea acestui tip de sens giratoriu, dar și o creștere a capacității sensului până 140-160%.

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât și de interes național, orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice.