Finanțarea drumurilor, între responsabilitatea statului și principiul „plătește cel care utilizează”. Europa caută soluții pentru întreținerea și modernizarea rețelelor rutiere.
Infrastructura rutieră reprezintă unul dintre pilonii dezvoltării economice, ai mobilității sociale și ai calității vieții. Însă întreținerea, modernizarea și extinderea rețelelor de drumuri presupun investiții constante, iar numeroase state se confruntă cu dificultăți în asigurarea fondurilor necesare.
O analiză publicată de revista internațională Global Highways, sub titlul „A fair model for 21st century roads”, aduce în prim-plan o soluție tot mai prezentă în politicile de transport din întreaga lume: principiul „utilizatorul plătește”. Maria Marino, vicepreședinte internațional al Asociației Internaționale a Podurilor, Tunelurilor și Autostrăzilor cu Taxă (IBTTA), susține că acest model poate reprezenta o sursă stabilă și predictibilă de finanțare pentru conservarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Europa se îndreaptă către sisteme de taxare a utilizării drumurilor
Potrivit unui studiu PwC privind necesarul de investiții pentru rețeaua europeană de autostrăzi, aproximativ 73,8% din aceasta este deja supusă unor sisteme de taxare sau altor forme de plată pentru utilizarea infrastructurii. Spania reprezintă una dintre excepțiile importante, taxarea aplicându-se doar pentru aproximativ 13% din rețeaua sa de autostrăzi. Exemplul spaniol readuce în discuție o problemă întâlnită în multe state europene: cum pot fi finanțate în mod sustenabil întreținerea și modernizarea drumurilor, în condițiile în care infrastructura îmbătrânește, traficul crește, iar bugetele publice sunt limitate?
Dezbateri similare au loc în Franța, Grecia, Turcia, India, Brazilia și Statele Unite, unde autoritățile analizează sau aplică diferite modele de concesionare și taxare a infrastructurii.
Taxarea nu înseamnă doar colectarea banilor
Un sistem modern de taxare a drumurilor nu trebuie privit exclusiv ca o modalitate de a obține venituri suplimentare. Prin utilizarea tehnologiilor moderne, precum sistemele de taxare electronică și identificarea automată a vehiculelor, plata poate fi adaptată în funcție de utilizarea infrastructurii și de obiectivele politicilor de transport. Un asemenea mecanism poate contribui la reducerea aglomerației, creșterea siguranței rutiere, diminuarea poluării și o repartizare mai echitabilă a costurilor între utilizatori.
De asemenea, principiul „poluatorul plătește”, promovat la nivel european, poate fi integrat în structurile de taxare, astfel încât impactul asupra mediului să fie luat în considerare.
Cât costă să nu întreținem drumurile?
Autorii analizei propun schimbarea perspectivei asupra costurilor infrastructurii. Întrebarea nu ar trebui să fie doar cât plătește utilizatorul pentru a circula, ci și cât costă lipsa investițiilor. Drumurile degradate, accidentele, ambuteiajele și legăturile deficitare dintre orașe generează pierderi economice și sociale considerabile. Din această perspectivă, investițiile în infrastructură nu trebuie evaluate doar prin costul construirii unui drum, ci și prin capacitatea de a-i menține funcționalitatea, siguranța și fiabilitatea pe întreaga durată de viață.
O dezbatere importantă și pentru România
Pentru România, aceste provocări sunt deosebit de relevante. Dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres trebuie însoțită de o strategie coerentă de întreținere a infrastructurii existente. Indiferent de modelul de finanțare ales, esențiale rămân transparența utilizării banilor, calitatea lucrărilor, controlul cheltuielilor și protejarea interesului public. Un sistem echitabil trebuie să țină cont și de capacitatea economică a utilizatorilor, de nevoile comunităților locale și de situația regiunilor care depind de infrastructura rutieră pentru dezvoltare.
Concluzia dezbaterii internaționale este că drumurile viitorului nu înseamnă doar kilometri noi de asfalt. Înseamnă infrastructură sigură, întreținută corespunzător, finanțată sustenabil și administrată transparent.
Adevărata investiție într-un drum nu se încheie odată cu inaugurarea lui. Ea continuă prin întreținere, modernizare și responsabilitatea celor care îl administrează și îl utilizează.
Raluca Ulea
