APDP România: s-a încheiat Congresul Național de Drumuri și Poduri de la Brașov.

45

S-a încheiat Congresul Național de Drumuri și Poduri de la Brașov. Cea de-a XVII-a ediție a Congresului Național de Drumuri și Poduri, desfășurată la Brașov în perioada 23–25 septembrie 2026, a reunit specialiști, autorități, proiectanți și constructori pentru a discuta despre viitorul infrastructurii rutiere din România.

Evenimentul, organizat de Asociația Profesională de Drumuri și Poduri din România, împreună cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a reprezentat un cadru de schimb de experiență și de prezentare a soluțiilor tehnice pentru dezvoltarea și administrarea rețelei de drumuri și poduri.

Mesajul PIARC: cooperare internațională și schimb de experiență

Un moment important al congresului l-a reprezentat mesajul transmis de Miguel Caso Flórez, secretarul general al Asociației Mondiale a Drumurilor (PIARC), cu ocazia deschiderii oficiale a evenimentului. Prezența reprezentantului PIARC a evidențiat dimensiunea internațională a reuniunii și importanța colaborării dintre specialiștii din diferite țări pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Fondată în 1909, PIARC este un forum internațional dedicat schimbului de cunoștințe și experiență în domeniul drumurilor și transportului rutier, reunind administrații și experți din întreaga lume. S-a evidențiat aici că participarea la activitățile organizației oferă specialiștilor români oportunitatea de a contribui la cercetarea internațională și de a prelua soluții tehnice adaptate nevoilor infrastructurii naționale. Participarea românească în PIARC este mult mai largă. În actualul ciclu de activitate, specialiști din România sunt implicați în comitete dedicate structurilor rutiere și podurilor, domeniilor de sustenabilitate și mediului, administrării drumurilor, mobilității și infrastructurii reziliente. În Comitetul Tehnic 4.1 – Structuri rutiere – sunt implicați, între alții, Andrei Forton și Adelin Știrb, iar în Comitetul Tehnic 4.2 – Poduri – participă Edward Petzec, Mihai Predescu și Maria-Cristina Scutaru. În domeniul sustenabilității infrastructurii sunt implicați specialiști precum Laurențiu Buzatu și Cătălin Tatu. Această reprezentare este importantă pentru România deoarece activitatea PIARC presupune schimb de experiență între administrațiile și specialiștii din numeroase țări, iar rezultatele sunt reflectate în ghiduri, studii, rapoarte tehnice și recomandări utilizate la nivel internațional.

Siguranța rutieră și infrastructura durabilă, printre temele centrale

Prin cele trei teme principale abordate s-au numărat administrarea planificată a infrastructurii, siguranța rutieră, reziliența rețelelor de transport și sustenabilitatea. Deoarece temele au fost numeroase, participanților le-a fost dificil să le urmărească pe toate în același timp. Totodată, la standurile expoziției au fost prezente firme specializate în activități destinate infrastructurii rutiere. De aceea, vom prezenta în perioada următoare în paginile cotidianului nostru pe cele mai importante prelegeri susținute la această manifestare științifică și firme care-și pun amprenta pe lucrările din domeniu.

Congresul a reunit reprezentanți ai administrațiilor de drumuri naționale și județene, ai mediului universitar și de cercetare, precum și companii de construcții, proiectare și consultanță.

Digitalizarea, o direcție importantă pentru infrastructura rutieră

În cadrul congresului au fost abordate și soluțiile digitale pentru administrarea infrastructurii. Printre direcțiile de dezvoltare se numără monitorizarea inteligentă a podurilor și viaductelor, utilizarea senzorilor, analiza predictivă a degradărilor și planificarea lucrărilor de întreținere pe baza datelor. Digitalizarea poate contribui la identificarea timpurie a problemelor și la o administrare mai eficientă a rețelei rutiere.

Schimb de experiență și prezentări tehnice

Congresul a oferit un cadru pentru prezentarea unor proiecte de infrastructură și a soluțiilor inginerești utilizate în construcția de drumuri și poduri. Specialiștii au avut ocazia să discute despre tehnologii noi, materiale de construcție și metode de proiectare și întreținere adaptate cerințelor actuale.

A fost un eveniment relevant pentru viitorul drumurilor și podurilor din România

Prin temele abordate și participarea specialiștilor din domeniu, cea de-a XVII-a ediție a Congresului Național de Drumuri și Poduri a oferit un spațiu de dialog privind modernizarea infrastructurii rutiere, creșterea siguranței și adoptarea unor soluții tehnologice adaptate cerințelor actuale. În acest context, Congresul Național de Drumuri și Poduri de la Brașov capătă o semnificație mai largă. El nu este doar o reuniune a profesioniștilor români, ci face parte dintr-un proces mai amplu de conectare a infrastructurii naționale la cercetarea, tehnologiile și bunele practici dezvoltate la nivel internațional. Iar una dintre provocările următorilor ani va fi ca această expertiză acumulată la nivel internațional să fie transpusă cât mai eficient în proiectele și în administrarea rețelei rutiere din România.

Astfel, dezbaterile de la Brașov pot fi privite și ca o legătură între experiența acumulată în România și tendințele care definesc infrastructura rutieră la nivel mondial: digitalizare, siguranță, reziliență la schimbările climatice, reducerea impactului asupra mediului, noi tehnologii de construcție și întreținere și administrarea performantă a rețelelor de transport. De la drumurile naționale și autostrăzi până la poduri, tuneluri și infrastructura inteligentă, România intră într-o etapă în care nu mai este suficient să construiască. Miza devine construirea corectă, întreținerea eficientă și administrarea unei infrastructuri capabile să răspundă cerințelor următoarelor decenii.

Congresul de la Brașov s-a încheiat pe 25 septembrie 2026. Dincolo de temele tehnice, de prezentările specialiștilor și de schimbul de experiență dintre profesioniștii din domeniu, succesul unui asemenea eveniment depinde în mare măsură de oamenii care îl pregătesc și îl coordonează. Iar ing. Liliana Horga, președintele APDP România, a demonstrat că un eveniment de anvergura Congresului Național de Drumuri și Poduri poate fi organizat la un nivel ridicat, cu profesionalism, rigoare și atenție la detalii.

Prin implicarea sa, lucrările celui de-al XVII-lea Congres Național de Drumuri și Poduri s-au desfășurat în condiții foarte bune, oferind participanților cadrul necesar pentru dialog, dezbatere și schimb de experiență. Este, în același timp, o confirmare a faptului că profesionalismul și implicarea oamenilor din domeniul infrastructurii pot transforma un congres într-un eveniment relevant pentru viitorul drumurilor și podurilor din România.

Nicolae Popovici