Vremea frumoasă de august a readus turiștii la Cheile Bicazului și Lacul Roșu. Din ceea ce am remarcat aici, pentru unii, ziua a însemnat o plimbare liniștită pe malul lacului și câteva fotografii cu Munții Hășmaș în fundal. Pentru alții, aventura a început chiar pe apă, într-o barcă, sau mai sus, pe potecile și abrupturile muntelui.
Zona oferă, într-un spațiu relativ restrâns, multiple forme de turism: agrement, drumeție, alpinism și explorarea unui peisaj în care apa, pădurea și stânca se îmbină spectaculos.
Lacul Roșu, punct de relaxare
La aproximativ 980 de metri altitudine, Lacul Roșu este una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din Carpații Orientali. Lacul de baraj natural, format în urma unei alunecări de teren, este înconjurat de versanți împăduriți, iar trunchiurile de molid rămase în apă constituie una dintre imaginile emblematice ale zonei. În aceste zile senine, malul lacului a devenit un adevărat spațiu de promenadă. Familii cu copii, grupuri de prieteni și turiști aflați în vizită pentru câteva ore se plimbă, admiră peisajul sau aleg o plimbare cu barca. Pentru cei care nu doresc să urce pe munte, zona lacului este suficientă pentru o zi de relaxare. Pentru cei care își doresc mai mult, însă, Lacul Roșu reprezintă și punctul de plecare către numeroase trasee din Munții Hășmaș.
De la promenadă la munte
Pe măsură ce turistul părăsește zona amenajată și pătrunde pe potecile montane, peisajul se schimbă rapid. Pădurea de conifere oferă umbră, iar diferența de nivel transformă o simplă plimbare într-o adevărată drumeție.
Munții Hășmaș sunt caracterizați prin păduri întinse, culmi montane, abrupturi calcaroase și pereți de stâncă. Cel mai înalt punct al masivului este Hășmașul Mare, la 1.792 de metri, iar în apropierea Lacului Roșu se află trasee care oferă perspective spectaculoase asupra lacului și Cheilor Bicazului.
Un traseu montan nu trebuie ales exclusiv în funcție de imaginea finală pe care turistul și-o dorește, ci în urma unei evaluări atente a distanței, diferenței de nivel, duratei și nivelului de experiență necesar. În Parcul Național Cheile Bicazului–Hășmaș, accesul turiștilor este permis exclusiv pe traseele turistice oficiale, marcate corespunzător, iar accesul pe traseele nemarcate este interzis.
Cheile Bicazului – muntele privit de jos
Pentru cei care nu aleg traseele montane, Cheile Bicazului oferă un spectacol impresionant chiar de pe drumul național. Drumul național DN12C, Bicaz – Gheorghieni, străbate defileul, iar pereții de calcar se ridică spectaculos deasupra șoselei. În unele sectoare, vizitatorul are impresia că drumul a fost săpat direct în munte. Stânca, pădurea și valea îngustă conturează un peisaj care explică de ce zona este una dintre cele mai vizitate destinații montane din România.
Totuși, frumusețea peisajului implică și necesitatea unei atenții sporite. Șoseaua este intens circulată, iar opririle pentru fotografii trebuie realizate exclusiv în locuri permise și sigure. Turiștii care coboară din autoturisme trebuie să fie permanent atenți la trafic și la eventualele zone cu stâncă instabilă.
Pentru cei care aleg aventura
Munții din jurul Cheilor Bicazului nu sunt destinați doar plimbărilor. Zona este cunoscută și pentru alpinism și trasee cu caracter tehnic, iar pereții de calcar reprezintă un important areal pentru activități montane.
Diferența dintre o drumeție și o activitate alpină trebuie înțeleasă foarte clar. Un traseu dificil nu devine accesibil doar pentru că vremea este favorabilă. Echipamentul adecvat, experiența, cunoașterea traseului și evaluarea condițiilor din teren sunt esențiale. Într-o zi de vară cu soare, muntele poate părea prietenos. Situația se poate schimba însă rapid: o aversă poate umezi stânca și poteca, ceața poate reduce vizibilitatea, iar descărcările electrice pot transforma o zonă aparent sigură într-una periculoasă.
Frumusețea muntelui nu trebuie confundată cu lipsa riscurilor
Vremea bună este unul dintre principalele motive pentru care turiștii aleg muntele, însă nu reprezintă o garanție a siguranței pe întreaga durată a excursiei. În zonele de abrupt există riscuri de cădere, alunecare sau desprindere de pietre. Pe traseele mai lungi apare și riscul epuizării, mai ales atunci când turistul pornește fără apă suficientă, fără echipament adecvat sau fără o planificare corectă a timpului de întoarcere.
O regulă esențială rămâne valabilă: muntele trebuie parcurs pe traseele marcate, nu pe baza intuiției.
O zi pentru fiecare turist
Cheile Bicazului și Lacul Roșu au avantajul de a oferi experiențe variate pentru categorii diferite de vizitatori. Unii vin pentru o fotografie cu lacul și munții. Alții aleg o plimbare cu barca. Unii parcurg drumul prin Chei, alții explorează potecile din pădure, iar cei experimentați urcă spre punctele de belvedere sau aleg trasee cu grad mai ridicat de dificultate.
Într-o singură zi, același peisaj poate fi perceput în moduri complet diferite: de pe malul Lacului Roșu, de pe luciul apei, de pe o potecă forestieră sau de pe o creastă a Munților Hășmaș. Poate tocmai aceasta explică atractivitatea constantă a zonei. Cheile Bicazului și Lacul Roșu nu oferă o singură experiență turistică, ci multiple perspective într-un singur loc.
Iar într-o zi de august în care soarele luminează pereții de calcar, pădurile de conifere și luciul Lacului Roșu, muntele își dezvăluie una dintre cele mai spectaculoase fețe. Mesajul rămâne însă același pentru toți cei care pornesc la drum: bucurați-vă de peisaj, respectați muntele, urmați traseele marcate și evitați riscurile inutile.
Bogdan Chirica
