În România, Ziua Drumarilor se sărbătorește pe 5 august. Această zi marchează semnarea, în anul 1862, a „Regulamentului pentru organizarea corpului de ingineri civili” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Este o zi dedicată tuturor profesioniștilor din domeniul drumurilor și de aceea ne-am propus să discutăm cu unul dintre liderii acestora: inginer Viorel Scutaru, președintele Filialei Moldova „Neculai Tăutu”, a Asociației Profesionale Drumuri și Poduri din România.
– Pentru început, spuneți-ne cine este APDP Moldova?
– Filiala Moldova „Neculai Tăutu” face parte din Asociația Profesională de Drumuri și Poduri (A.P.D.P.) din România, membră a Asociației Mondiale a Drumurilor (PIARC). Drumurile constituie cel mai vechi mod de transport și încă reprezintă peste 80% din transporturile din majoritatea țărilor din lume.
A.P.D.P este o organizație profesională, de utilitate publică, apolitică, necomercială, nonprofit, neguvernamentală și autonomă, cu personalitate juridică, potrivit legii.
APDP este o structură veche și recunoscută, fiind înființată în 1990, dar cu rădăcini mai vechi, din perioada interbelică. Aceasta oferă coeziune profesională, consultanță tehnică în reglementări și normative, organizarea de congrese, simpozioane și formare continuă, colaborare cu mediul universitar și administrația publică.
Membrii filialei noastre acoperă o gamă largă de activități în domeniu, respectiv administrare, construcție și întreținere, proiectare, învățământ și cercetare.
– Cum apreciați starea actuală a vieții de drumar?
– Starea actuală a vieții de drumar poate fi analizată din mai multe perspective: condițiile de muncă, recunoașterea socială, salarizarea și impactul dezvoltărilor tehnologice.
Din punct de vedere al condițiilor de muncă, viața de drumar rămâne una cel puțin dificilă, datorită expunerii la intemperii deoarece se lucrează frecvent în aer liber, indiferent de vreme, presupune muncă fizică solicitantă – efort intens, uneori în condiții periculoase și un program neregulat – adesea programul de lucru conține activități pe timp de noapte sau în weekend, pentru a evita blocajele rutiere și a veni în ajutorul participanților la trafic, respectiv a oferi o fluidizare a acestuia și ore mai puține în blocaje.
Din punct de vedere financiar, având în vedere munca și condițiile în care este prestată, considerăm că salariile sunt modeste, dacă ne gândim la riscurile și efortul susținut necesar realizării lucrărilor, deși au crescut ușor în ultimii ani.
Viața de drumar nu este foarte valorizată social, deși este o muncă esențială pentru infrastructură, dar mai ales pentru societate, existând puțină reprezentare în media sau în discursul public, în afară de perioadele în care drumurile devin subiect politic (de obicei negativ). Putem spune că viața de drumar este, în continuare, o profesie grea și subapreciată. Deși există unele îmbunătățiri în tehnologiile folosite și în nivelul de salarizare, provocările rămân semnificative. Este nevoie de mai multă recunoaștere, sprijin social și investiții în condițiile de lucru.
– Există implicare a drumarilor în dezvoltarea tehnologiilor din domeniu?
– Implicarea drumarilor în dezvoltarea tehnologiilor din domeniu există, dar este limitată și depinde foarte mult de contextul local, de nivelul de organizare și de deschidere a instituțiilor publice, principalii beneficiari ai lucrărilor. Rolul dezvoltării tehnologice din domeniu aparține inginerilor, firmelor de tehnologie sau laboratoarelor de cercetare în cadrul cărora experiența practică a drumarilor este valorificată prin implicarea în testarea de noi tehnologii (ex. asfalturi smart, utilaje automatizate, ș.a.).
Rolul organizației noastre este de a aduce la aceeași masă atât experiența lucrătorilor din administrație, construcție și întreținere, cât și dorința de inovare a proiectanților și cercetătorilor din domeniu. De obicei, drumarii sunt utilizatori, mai rar creatori, dar experiența lor este vitală în validarea acestor soluții noi.
Drumarii nu sunt, în general, direct implicați în dezvoltarea tehnologiilor, dar pot juca un rol esențial dacă sunt ascultați. În locurile unde li se oferă voce (companii moderne, proiecte europene, colaborări internaționale), contribuția lor practică duce la îmbunătățiri reale.
– Ce preocupări au membrii APDP în domeniul învățământului și cercetării?
– Membrii Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri (A.P.D.P.) sunt implicați activ în domeniul învățământului și cercetării din infrastructura rutieră, prin mai multe iniţiative concrete:
– Formare profesională continuă și colaborare academică, cooperând cu facultățile de profil din centre universitare din București, Brașov, Cluj, Iași și Timișoara, pentru organizarea de cursuri postuniversitare, workshopuri și seminarii de specializare profesională;
– Susținerea cercetării științifice și tehnice, în statutul A.P.D.P. figurând explicit obiectivul de a sprijini cercetarea științifică și tehnică în domeniul rutier, prin comitete tehnice tematice și colaborări cu organisme naționale/internaționale (PIARC), organizând periodic congrese, simpozioane și schimburi de experienţă profesională cu publicare de lucrări și priorități în inovare și siguranța circulației. Membrii participă la elaborarea de standardizare tehnică, normative, reglementări și baze de date care pot susține proiecte de cercetare și documentare.
Asociația publică lunar revista profesională „Drumuri‑Poduri” și oferă acces membrilor la reviste de profil internaționale (Routes‑Roads, World Highways etc.), contribuind la transferul de cunoștințe și la informarea în domeniu.
În concluzie, membrii A.P.D.P. sunt activi în inițiative cu impact direct în învățământul superior tehnic (prin training, stagii și programe), în susținerea cercetării și inovației rutiere, precum și în diseminarea și standardizarea tehnică. Totodată, sprijină formarea profesională a experților din domeniu și promovarea inventicii ca sursă de progres.
Specialiștii din Filialei Moldova a APDP România au fost prezenți cu rezultate foarte bune în activitățile Asociației Mondiale a Drumurilor – PIARC, despre care ați mai scris. Astfel, unii au participat în cadrul Comitetelor Tehnice, la manifestări științifice,iar unii au susținut teme de interes în cadrul Congreselor Mondiale ale Drumurilor, ceea ce este foarte important pentru România.
– Cum apreciați relația între conducerea companiilor și a membrilor APDP?
– Membrii filialei Moldova „Neculai Tăutu” sunt atât persoane fizice cât și companii din administrarea, construcția și întreținerea drumurilor. Fiind o organizație profesională, de utilitate publică, apolitică și nepunând reprezenta o platformă de lansare/promovare în mediul politic, relația cu administratorii drumurilor (instituții politizate în mod excesiv în ultima perioadă de timp) este uneori cel puțin dificilă, dar este excelentă cu conducerile companiilor de construcții și întreținere a drumurilor. Acestea asigură suport financiar pentru o bună parte din activitățile filialei (mese rotude, colocvii, practică tehnologică studenți, etc).
– Cum vedeți perspectiva Breslei Drumarilor și a APDP?
– „Breasla Drumarilor” este o expresie simbolică, folosită adesea pentru a vorbi despre comunitatea largă a specialiștilor care lucrează în acest domeniu: muncitori, tehnicieni, ingineri, proiectanți, profesori și cercetători.
Perspectiva Breslei Drumarilor și a Asociației Profesionale de Drumuri și Poduri (APDP) este una cu potențial important, dar și cu provocări majore. Aceste două entități – deși nu sunt identice, se suprapun prin obiective și membri – pot juca un rol esențial în modernizarea infrastructurii și în consolidarea unei culturi profesionale autentice în domeniul drumurilor.
Breasla Drumarilor și APDP au perspective solide, care depind de câțiva factori-cheie: atragerea noiii generații în meserie; digitalizarea și adaptarea la inovații; implicarea activă în „politici“ în domeniu și standardizare; conectarea cu Europa și cu breslele similare din alte țări.
Viitorul nu e garantat, dar există o oportunitate reală ca APDP să devină o veritabilă „academie profesională” a drumurilor din România, dacă face pasul către o reformă internă și deschidere mai mare către societate.
– Pentru că suntem la un moment aniversar, ce mesaj transmiteți drumarilor?
– Drumari, munca voastră stă la temelia fiecărui drum pe care pășim, fie că este asfalt, beton sau piatră. Nu sunteți doar constructori de infrastructură – sunteți constructori de legături între oameni, orașe și destine. În fiecare zi, indiferent de vreme sau oră, vă faceți datoria cu trudă, răbdare și pricepere. Ați fost mereu acolo – în zori, în noapte, pe caniculă sau viscol. Fără voi, viața nu s-ar mișca la propriu.
Respectul pentru drumar nu trebuie să fie doar simbolic. Este timpul ca vocea voastră să fie auzită în deciziile care contează: în dezvoltarea tehnologiilor, în standardele de calitate și în formarea profesioniștilor de mâine.
Sunteți parte dintr-o breaslă cu rădăcini vechi și cu un viitor care poate deveni mai bun – dacă rămâneți uniți, deschiși spre învățare și mândri de meseria voastră.
Drumurile bine făcute nu vorbesc, dar oamenii știu să vadă când munca e făcută cu suflet și cu rost.
Astăzi este ziua în care onorăm o breaslă care nu doar construiește drumuri, ci țese legături între oameni, comunități și speranțe.
Voi, cei care vă lăsați urmele nu în birouri, ci pe asfalt, în praf, în ploaie sau ninsoare, sunteți adevărații artizani ai mobilității moderne. Din munca voastră se naște infrastructura pe care se sprijină întreaga societate – de la economia țării până la drumurile spre școală, spital sau casă.
Ziua Drumarului este despre voi – despre efortul, priceperea și răbdarea cu care, zi de zi, puneți piatră peste piatră, asfalt peste fundație, și faceți să meargă înainte o lume întreagă.
Vă mulțumim pentru munca uneori invizibilă, dar esențială. Vă dorim sănătate, siguranță în lucru și mândrie în ceea ce faceți. Să rămâneți uniți, respectați și inspirați de rolul vostru! Drum bun în tot ce faceți!
– La mulți ani, tuturor drumarilor!
A consemnat, Nicolae Popovici
